Cum ar fi fost PEDEPSIT recidivistul Grigorciuc dacă lovea un demnitar într-o țară UE

Cazul Sergiu Sârbu poate fi considerat hârtia de turnesol a dublelor standarte adoptate de clasa politică, societatea civilă și misiunile internaționale acreditate la Chișinău în responsabilitatea cărora intră apărarea drepturilor omului. Fără a ne expune expres pe circumstanțele în care deputatul democrat a fost lovit de către Pavel Grigorciuc (n.r. pentru că nu le cunoaștem la nivel de verdict judiciar, la fel cum nu le cunosc nici cei care s-au expus), observăm că faptul în sine a coagulat în jurul său mult mai multe comentarii negative și acuzații în adresa victimei decât mesaje de condamnare a violenței, scrie deschide.md.

Potrivit sursei citate, aceste mesaje de condamnare a deputatului Sârbu în raport cu Grigorciuc sunt lansate doar pentru faptul că acesta este exponent al PD.

„Paradoxul moldovenesc a făcut ca agresorul Pavel Grigorciuc - un tip cu un bogat trecut penal, bine cunoscut pentru viziunile sale extremiste de stânga, românofobie și caracterul agresiv care l-a făcut subiect al multor scandaluri publice - să se bucure de mila și de apărarea internetului moldav și chiar de mesaje publice în susținerea sa adresate - culmea (!) - de promotori ai valorilor europene și românești (Maria Ciobanu, Dorin Chirtoacă și alții)”.

Sursa citată subliniază că misiunile diplomatice nu au exprimat vreun mesaj pe marginea acestui caz, așa cum au făcut-o în altele precedente, inclusiv amenințările lansate de Ilan Șor împotriva presei incomode. „Or în majoritatea țărilor europene - altfel spus țările care i-au mandatat cu misiune în R. Moldova - sunt legi care prevăd expres pedepse pentru ultrajul în privința funcționarilor publici și a demnitarilor de stat”.

Deschide.MD a analizat legislația mai multor state la acest capitol și a făcut o sinteză a modului în care sunt pedepsiți cetățenii care ridică mâna sau agresează verbal un om de stat. „Înainte de a exemplifica, este important să precizăm că în cazul Sârbu, atacatorul Grigorciuc are deja o condamnare cu suspendare la patru ani și jumătate, iar legea prevede clar că dacă în această perioadă condamnatul comite oricare altă infracțiune, el va executa și pedeapsa cu închisoare, anterior supendată. Dacă am admite faptul că agresarea lui Sârbu îl va costa pe Grigorciuc doar o amendă, el oricum va sta după gratii în contul pedepsei anterioare”.

Ultrajul în legislația altor țări europene

În România, ultrajul este una dintre infracțiunile contra autorității, prevăzută în titlul III – capitolul I din Partea specială a Codului penal, fiind o faptă penală gravă, afirmație ce se probează la o sumară analiză a limitelor de pedeapsă. Aceasta a fost incriminată sub diferite forme în toate legislațiile penale ale statului român modern, existând numeroase și severe dispoziții privind reprimarea faptelor care aduceau atingere respectului datorat autorității de stat. Dacă o astfel de infracțiune este săvârșită prin acte de violență sau amenințări grave, se pedepsește cu închisoare corecțională de la 6 luni la 2 ani și interdicție corecțională de la unu la 2 ani, iar dacă s-au cauzat vătămări grave ale sănătății sau integrității corporale, cu închisoare corecțională de la unu la 4 ani și interdicție corecțională de la unu la 4 ani.

Infracțiunea de ultraj este incriminată și în legislația penală a altor state europene, fiecare dintre acestea fiind preocupat de protejarea persoanelor cu atribuții ce implică exercițiul autorității de stat, precum și de crearea unui cadru optim pentru exercitarea activității acestor persoane.

În susținerea celor de mai sus, relevăm că art. 341 din Codul penal italian incrimina orice faptă care ofensa onoarea sau prestigiul unui funcționar public. Reglementarea italiană conține și variante normative agravate, respectiv fapta comisă prin amenințare sau violență ori în prezența uneia sau mai multor persoane, precum și fapta care constă în ofensarea unui magistrat în timpul ședinței. În dreptul penal italian există un text care definește infracțiunea de ultraj ca fiind atingerea adusă onoarei sau prestigiului unui funcționar public, în orice condiții, sancționând-o cu închisoarea de la 6 luni la 2 ani [art. 341 alin. (1) C.pen. italian].

Continuarea AICI.