Cum a ajuns un român de 26 de ani să deţină o afacere de 1,4 MILIOANE de euro pornind de la 150 de euro

Liviu Sima are 26 de ani şi în urmă cu şapte ani a pus bazele propriei firme de IT, care a fost prezentată luna trecută de Business Magazin. Acum, este un tânăr antreprenor care deţine o companie ce are o cifră de afaceri de 1,4 milioane de euro, iar până la sfârşitul anului şi-a propus ca firma să aibă o cifră de afaceri de 2,5 milioane de euro. Pasionat de IT încă din perioada copilăriei, Liviu a prins gustul antreprenoriatului încă din anii de liceu, atunci când lucra în timpul vacanţei de vară la diferite companii de profil. Tânărul a vorbit, într-un interviu acordat Gândul, despre cât de greu i-a fost să aducă firma la acest nivel, dar şi despre ce planuri de viitor are.

Liviu Sima este un tânăr antreprenor care la vârsta de 26 de ani deţine o firmă de IT ce are o cifră de afaceri de 1,4 milioane de euro - IT Genetics. Profilul lui şi afacerea sa au fost prezentate luna trecută, în Business Magazin şi marţi, la ZF LIVE. „Totul a început în martie 2007. Eu şi cu pritenul meu, Ştefan Axinte, am decis că este momentul să ne facem propria noastră firmă de IT, după ce vreme de mai mulţi ani am lucrat pentru alţi. Am plecat de la zero. Singura investiţie a fost de 700 de lei, banii necesari pentru a ne deschide un SRL”, a declarat tânărul, într-un interviu acordat pentru gândul.info.

Pe vremea respectivă, avea 19 ani şi recunoaşte că au fost momente în care a vrut să renunţe la a fi propriul şef, dar lucrurile au început să meargă bine la trei ani de la deschiderea firmei, împreună cu bunul său prieten, coleg de liceu, Ştefan Axinte. „În primii trei ani, am avut un singur angajat. Nu ne permiteam mai mult. La şase luni de la deschiderea firmei, am avut parte şi de prima ţeapă. Am pierdut 1.000 de euro. Deh, lipsa experienţei în acest domeniu şi-a spus cuvântul! Am fost solicitaţi de o firmă să îi livrăm componente în valoare de 1.000 de euro. Fiind la început, nu ne-am gândit că ar fi bine să facem un research despre firma care ne-a dat comanda respectivă. Am dat marfa şi banii nu i-am primit nici până în ziua de azi”, îşi aminteşte Liviu. După acea păţanie, şi-a învăţat lecţia şi, în prezent, spune că nu se mai apropie de solicitări dubioase.

În prima perioadă de antreprenoriat, îşi aminteşte că obişnuia să îşi plătească întâi angajaţii şi să îşi ia banii atunci când mai strângea ceva. „Acum angajatul are salariul lui, eu îl am pe al meu şi fiecare ne luăm banii, la timp, adică în ziua de salariu”.

Şi-a pus bazele companiei de IT cu doar câteva luni înainte de a începe criza economică, dar spune că recesiunea nu l-a afectat în niciun fel. „Eram la început. Nu putea să ne afecteze criza în condiţiile în care noi oricum nu aveam nimic. Ba pot spune că ne-am dezvoltat destul de bine în perioada de recesiune”, menţionează tânărul antreprenor.

În primul an de când şi-a deschis firma, a avut o cifră de afaceri de 50 000 de euro. Deşi poate părea un start destul de bun, Liviu Sima spune că salariul lui pe lună a fost de maxim 500 de euro.

Invitat la un exerciţiu retrospectiv, spune că pasiunea pentru domeniul IT şi-a descoperit-o încă din clasa întâi. Nu avea calculator acasă. Părinţii l-au înscris la un astfel de curs, de la care spune că nu a învăţat ceva esenţial. ‚Primele cursuri le-am făcut pe nişte calculatoare vechi pe care scriam nişte linii de cod şi pe ecran îţi apăreau nişte liniuţe. Nu pot spune că am învăţat chestiuni de bază legate de calculatoare pentru că nu le-am folosit niciodată. Când eşti copil, eşti precum un burete. Eşti pus în faţa unui calculator şi înveţi să faci anumite lucruri”, precizează tânărul. Propriul calculator l-a primit de la părinţi abia în clasa a V-a.

Era atât de pasionat de IT, încât a decis să lucreze în acest domeniu încă de la vârsta de 16 ani, în timpul vacanţelor de vară din perioada liceului. „Lucram mai mult pro bono. Salariul meu era undeva în jur de 200 de lei. Erau banii mei de buzunar cu care ieşeam la suc. Îmi aduc aminte că primul lucru consistent pe care l-am luat din banii câştigaţi a fost o pereche de adidaşi”, a spus Liviu Sima.

Cariera în domeniul IT a început încă din perioada liceului. A studiat la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”, profilul matematică-informatică, intensiv engleză. Facultatea a făcut-o la Universitatea Bucureşti - Facultatea de Matematică Informatică, iar masterul şi l-a terminat în Inginerie software.

Cum arată o zi din viaţa unui tânăr de 26 de ani care conduce o firmă ce are o cifră de afaceri de 1,4 milioane de euro

Deşi deţine o firmă ce are o cifră de afaceri de 1,4 milioane de euro nu are o maşină de lux sau o vilă cu piscină. Stă la bloc împreună cu logodnica lui şi conduce o maşină de buget.

Vacanţele şi le petrece atât în ţară, cât şi în străinătate, cel mai mult cheltuind pe o vacanţă 1.400 de euro. “Sunt o persoană normală. Nu sunt un excentric. Sunt genul liniştit şi calm şi prefer să cheltuiesc banii cu cap”, spune tânărul.

În ceea ce priveşte programul de lucru, ajunge la birou la ora 9 - cel mai târziu ora 10 dimineaţa şi pleacă în jur de 20-21. “În acest domeniu nu prea poţi să spui că ai vacanţe sau weekend-uri libere. Nu există zi în care să nu te gândeşti măcar o data la firma pe care o conduci sau să nu îţi vină o idee despre cum ai putea să îmbunătăţeşti strategia pe care o are firma ta pentru ca lucrurile să meargă mai bine”, precizează Liviu.

Are o firmă mică, cu doar 12 angajaţi, unde salariul mediu al unui programator este de 1.000 de euro, dar care îşi propune ca până la sfârşitul anului să aibă o cifră de afaceri de 2,5 milioane de euro.

De-a lungul celor şapte ani de existenţă pe piaţa de IT din România, compania lui Sima a încheiat contracte inclusiv cu statul. “Am avut contracte cu RATB, Rompetrol şi în present avem contracte cu Spitalul de Boli Infecţioase Victor babes. Le-am câştigat în urma unor licitaţii şi pe viitor intenţionăm să avem mai multe”, spune tânărul antreprenor.

Cu toate acestea, recunoaşte că este greu să lucrezi cu statul, deoarece i s-a întâlnit ca autorităţile să nuîi achite facturile la timp. “Şi privaţii întârzie cu plăţile, dar atunci când vine vorba de stat te gândeşti că are un buget făcut, că plăteşte la timp. Pe lângă asta, am lucrat OK cu statul. Contractele cu statul le-am încheiat în urma licitaţiilor, a ofertelor găsite. Autorităţile publice ne caută cu solicitare de ofertă”, mai spune Liviu.