Cum a ajuns Bucureştiul „creierul” NATO. Toţi ochii sunt aţintiţi asupra României în acestă săptămână. Miza reuniunilor în care se va discuta și despre consolidarea rezilienței R. Moldova

Bucureştiul devine în această săptămână capitala diplomaţiei europene şi euroatlantice. Două reuniuni extrem de importante au loc în România: Reuniunea miniştrilor de externe ai NATO şi Reuniunea Liderilor de la Munchen, prima de asemenea anvergură organizată într-o ţară din Europa de Est. În cadrul acestor evenimente, preşedintele Iohannis îl va primi luni, la Cotroceni, pe secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. Şi secretarul de stat al SUA, Antony J. Blinken, se va întâlni cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu premierul Nicolae Ciucă.

Liderii lumii se întâlnesc în capitala României. De astăzi, România devine creierul Alianţei Nord Atlantice timp de trei zile. Peste 75 de lideri politici din 25 de ţări, experţi şi analişti renumiţi vin la Bucureşti la cel mai important eveniment NATO de după summitul de la Madrid din vară. Cele mai importante figuri sunt secretarul american de stat Anthony Blinken şi secretarul general NATO Jans Stoltenberg care se vor întâlni cu Klaus Iohannis

Este primul eveniment de nivel înalt al Alianţei Nord-Atlantice într-un stat de pe Flancul Estic, aflat în prima linie de apărare a NATO, după războiul declanşat de Rusia în Ucraina.

„Alegerea Bucureştiului ca loc de desfăşurare a Ministerialei (Reuniunea şefilor diplomaţiilor din statele membre NATO - n.r.) are multiple semnificaţii. Şi mă bucur că în zilele următoare „toţi ochii” vor fi aţintiţi spre Bucureşti, pentru că, în mod real, timp de câteva zile, cele mai importante subiecte pentru securitatea regională, europeană şi euroatlantică vor fi dezbătute aici. Este un semnal clar al faptului că România, în această parte a lumii, contează, atât la nivelul NATO şi al Uniunii Europene, cât şi la nivel internaţional, în general", a explicat ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, pentru Agerpres.

Mizele României la summitul NATO de la București

Discuţiile miniştrilor de Externe din statele membre NATO, alături de omologii din statele partenere şi invitate, vor avea în vedere măsurile de întărire a apărării şi descurajării pe Flancul estic în contextul războiului ilegal de agresiune dus de Federaţia Rusă în Ucraina, sporirea sprijinului aliat pentru Ucraina, combaterea ameninţărilor din registrul hibrid, discutarea modalităţilor pentru gestionarea provocărilor pe termen lung generate de acţiunile Chinei, consolidarea rezilienţei comunităţii euroatlantice, inclusiv în domeniul energetic. De asemenea, va fi abordată continuarea susţinerii pentru creşterea rezilienţei Republicii Moldova, Georgiei şi Bosniei şi Herţegovinei. Totodată, reuniunea va oferi oportunitatea evaluării strategice a provocărilor globale la adresa securităţii Alianţei, ce decurg inclusiv din dependenţa faţă de state care nu împărtăşesc aceleaşi valori cu cele aliate, arată MAE.

„Ţara noastră joacă un rol deosebit de activ la nivel regional, european şi euroatlantic, mai ales în contextul războiului ilegal purtat de Rusia împotriva Ucrainei, ce reclamă măsuri concrete pentru creşterea rezilienţei statelor din vecinătatea Alianţei, în liniile deciziilor Summitului NATO de la Madrid, dar şi pentru reducerea tuturor dependenţelor. Rolul nostru este cât se poate de pragmatic şi concret - de la sprijinul necondiţionat acordat celor peste 2,9 milioane de refugiaţi din Ucraina care ne-au trecut graniţele până la implicarea extensivă în gestionarea efectelor acestei crize, inclusiv problema tranzitului de cereale şi produse agricole ucrainene către destinaţii terţe - peste 8,4 milioane de tone până în prezent. Ministeriala de la Bucureşti este o oportunitate în plus pentru promovarea priorităţilor României la nivelul NATO şi a importanţei strategice a Mării Negre, aşa cum am făcut-o şi până acum, dar şi pentru implementarea cât mai rapidă a tuturor deciziilor privind consolidarea Flancului Estic al NATO, inclusiv în România”, a declarat ministrul român de externe Bogdan Aurescu.

Obiectivele României:

• reafirmarea priorităților pe linie de securitate și apărare, cu accent asupra implementării cât mai rapide deciziilor privind consolidarea Flancului Estic al NATO, în special Marea Neagră
• accentuarea necesității cii continuării consolidării NATO în contextul amenințării fără precedent reprezentate de Rusia
• evidențierea importanței continuării sprijinului aliat pentru Ucraina, Republica Moldova, Georgia și Bosnia-Herțegovina
• sublinierea importanței intnsificării, cu rezultate concrete, a cooperării și coordonării NATO-UE în actualul context de securitate la nivel euro-atlantic, inclusiv în spațiul Mării Negre
• evaluarea provocărilor la adresa securității NATO și a răspunsului Alianței față de acestea