Criza din Ceuta inflamează Europa: 22 de lideri UE, inclusiv Nicuşor Dan, cer sancţionarea Spaniei şi ameninţă cu suspendarea din Schengen din cauza politicilor lui Pedro Sánchez privind migraţia

Douăzeci şi doi de lideri din UE, printre care se numără cancelarul german Friedrich Merz, prim-ministrul italian Giorgia Meloni şi preşedintele României, Nicuşor Dan, au criticat sâmbătă politicile în materie de migraţie ale prim-ministrului spaniol Pedro Sánchez. Ei l-au acuzat că subminează securitatea frontierelor Uniunii prin măsurile sale privind migranţii.

Sánchez, din ce în ce mai izolat pe scena europeană, a replicat că partenerii săi din UE au reacţionat într-un mod „egoist” şi „ilegal” la afluxul brusc de aproximativ 50.000 de migranţi fără autorizaţie din Maroc în exclava spaniolă Ceuta din Africa de Nord.

Deşi aproape toţi aceşti migranţi s-au întors între timp în Maroc şi niciunul nu a pătruns pe teritoriul continental al UE, cei 22 de lideri şi-au exprimat „îngrijorarea serioasă” cu privire la ameninţarea la adresa frontierelor europene. Ei au subliniat că decizia lui Sánchez de a acorda statut legal unui număr de până la 1,2 milioane de migranţi fără autorizaţie ar constitui un „factor de atracţie” care a alimentat criza.

Într-o scrisoare adresată preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintelui Consiliului European, António Costa, şi prim-ministrului irlandez, Micheál Martin, cei 22 de lideri au făcut trimitere directă la necesitatea cooperării la nivelul UE în privinţa politicilor comune de migraţie, inclusiv în ceea ce priveşte programul de regularizare a migranţilor de la Madrid.

„Avem datoria de a descuraja în mod eficient şi de a combate fără încetare migraţia ilegală, prin coordonarea acţiunilor noastre, consolidarea frontierelor noastre externe şi abordarea tuturor politicilor care pot servi drept factori de atracţie, cum ar fi regularizarea unui număr foarte mare de migranţi în situaţie neregulată”, au scris liderii europeni.

Madridul a respins afirmaţia potrivit căreia schema naţională de regularizare ar fi declanşat criza din Ceuta. Autorităţile au insistat că niciuna dintre persoanele care au intrat ilegal în exclavă nu ar fi eligibilă să beneficieze de această măsură.

„Acest proces se bazează pe condiţii foarte specifice, cum ar fi dovada rezidenţei în Spania înainte de 1 ianuarie 2026 şi faptul de a fi locuit în Spania timp de cinci luni consecutive la momentul depunerii cererii”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Spaniei. În plus, termenul limită pentru depunerea cererilor în cadrul programului, care a fost lansat în aprilie, a fost în iunie.

Totuşi, aceste explicaţii nu par să-i fi convins pe liderii UE care au semnat scrisoarea adresată lui Costa, Von der Leyen şi Martin.

„Nu putem permite ca traversările în masă necontrolate, instrumentalizarea migraţiei sau alte ameninţări hibride să creeze impresia că intrarea ilegală în Uniunea Europeană este posibilă. Că intrarea ilegală a unui migrant se poate transforma într-o şedere legală”, au adăugat aceştia.

Ca semn al ameninţării crescânde la adresa spaţiului Schengen de liberă circulaţie şi al caracterului exploziv al migraţiei ca problemă politică paneuropeană, semnatarii scrisorii s-au declarat dispuşi să consolideze sau chiar să reinstaureze „controlul temporar la frontieră” în interiorul blocului comunitar.

Pe lângă Merz şi Meloni, scrisoarea a fost semnată de liderii din Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Ţările de Jos, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Suedia.

Aceştia au solicitat organizarea unei videoconferinţe a miniştrilor de interne pentru a stabili paşii următori. Ei vor să discute un răspuns comun la crize similare şi posibile noi măsuri la nivel de Uniune.

Roma şi Copenhaga au avut iniţiativa redactării scrisorii, pe care apoi au prezentat-o celorlalte capitale pentru a fi semnată.

Într-o scrisoare separată adresată lui von der Leyen, Costa şi Martin, Sánchez i-a criticat dur pe omologii săi europeni, care „au ales să atace Spania şi să solicite excluderea temporară a acesteia din Spaţiul Schengen”.

Meloni a fost prima care a propus joi suspendarea Spaniei din zona formată din 29 de ţări în care controalele la frontierele interne au fost în mare parte eliminate. Vineri, Italia a impus restricţii privind libera circulaţie din Spania către porturile şi aeroporturile italiene. Franţa a intensificat, de asemenea, controalele la frontiera cu Spania din cauza valului de migranţi din Ceuta.

În scrisoarea sa, la care a avut acces Politico, prim-ministrul socialist al Spaniei a susţinut că solicitările de excludere a ţării sale din spaţiul Schengen sunt „nu numai contrare legislaţiei europene, dreptului umanitar şi principiilor de solidaritate care ne leagă”, ci şi „intereselor pe termen lung ale Europei şi bunului simţ elementar”.

Sánchez s-a apărat împotriva acuzaţiilor că Spania nu ar reuşi să protejeze frontierele externe ale UE şi a invocat date conform cărora ţara sa a înregistrat doar jumătate din numărul de intrări ilegale faţă de Italia între 2021 şi 2026. El a subliniat, de asemenea, că nu este pentru prima dată când migranţii sunt folosiţi ca armă împotriva unor membri ai blocului. A reamintit, în acest sens, încercarea Belarusului din 2021 de a semăna haos în UE prin facilitarea trecerii migranţilor în Polonia şi în mai multe ţări baltice.

Prim-ministrul Spaniei a adăugat că statele membre ale UE care au susţinut propunerea de suspendare au fost „motivate de prejudecăţi, ştiri false, ignoranţă sau interese politice”.

„În contextul internaţional actual, Uniunea Europeană nu îşi poate permite acest tip de reacţie egoistă, polarizantă şi ilegală”, a scris el, avertizând asupra riscului de fracturi interne în cadrul blocului.

Scrisoarea în termeni fermi a lui Sánchez evidenţiază tensiunea crescândă dintre prim-ministrul spaniol şi numeroşii lideri ai UE care şi-au exprimat sprijinul pentru excluderea temporară a Spaniei din spaţiul Schengen, transformând disputa privind migraţia într-un nou test major pentru unitatea europeană.