Criza accelerează puternic aceste joburi. În ce zonă trebuie să vă uitaţi pentru viitor

Efectul crizei pandemiei a fost neuniform în energie: companiile din utilităţi au fost afectate mai puţin de criză şi au solicitat finanţări pentru investiţii, companiile din industria de petrol şi gaze au fost afectate mai puternic.

Priorităţile pentru industria ener­ge­­tică în perioada aceasta sunt digitalizarea şi tranziţia către pro­duse ecologice, în linie cu Convenţia de la Paris sau Green Deal. La fel ca aproape toate sectoarele, in­dustria energetică, care era deja pe un trend de digitalizare, a accelerat procesul de trans­formare digitală, scrie zf.ro.

„Ca şi în alte sectoare, companiile din energie au trebuit să accelereze adoptarea noilor tehnologii pentru a coordona infrastructura energetică. De asemenea, şi atitudinea consumatorilor s-a schimbat, un exemplu fiind creşterea accelerată a plăţilor online cu cardul a facturilor de utilităţi“, spune Oana Mogoi, sector head utilities & natural resources, divizia Wholesale Banking, ING Bank România.

Reprezentanţii Rompetrol, companie din piaţa de petrol şi gaze, parte din grupul KMG International, spun că au început implementarea stra­tegiei de digitalziare a com­pa­niei din 2015 şi au finalizat mai multe proiecte în divizia de ra­finare şi pe partea de trans­port feroviar a produselor petro­­liere.

Askar Abilov, chief officer finance & risk mana­ge­ment al grupului KMG Inter­national, spune că digita­li­zarea nu înseamnă înlocuirea re­sur­sei umane, ci un sprijin pentru angajaţi.

„Rompetrol intenţionează să continue trendul de digitalizare, prin implementarea de noi soluţii smart care vor îmbunătăţi, tot mai mult, procesele industriale. Astfel, misiunea operatorilor din teren va fi sim­plificată pentru că di­gitalizarea, într-o industrie cum este cea de rafinare, nu înseamnă în­­locuirea re­sur­sei umane, ci sprijinul complex pentru oamenii care lucrează, zi de zi, în rafinăriile Petromidia şi Vega“, a spus el.

Pe partea de tranziţie energetică în linie cu acordurile internaţionale precum Con­venţia de la Paris, Oana Mogoi spune că ING a implementat în strategia băncii finanţarea proiectelor sustenabile. „Astfel, a luat naştere proiectul Terra, prin care s-a decis alinierea a 600 miliarde de euro (din portofoliul nostru total de 900), obiectivelor convenţiei (de la Paris – n. red.), respectiv direcţionarea finanţărilor către proiecte care au ca scop decarbonarea şi migrarea către o lume cu emisii zero. ING îşi susţine clienţii în migrarea spre o economie circulară prin acordarea de produse inovatoare pentru finanţarea proiectelor şi iniţiativelor de dezvoltare sustenabilă pre­cum creditele şi obligaţiunile verzi, dar şi creditele de sustenabilitate“, a spus ea.

Banca a mai venit cu o serie de produse care vin atât în sprijinul digitalizării relaţiei dintre clienţi şi companii, cât şi pe partea de protecţie a mediului, prin eliminarea facturii tipărite pe hârtie şi trecerea către facturi electronice, a mai spus Oana Mogoi.

„Pe lângă finanţare, oferim produse variate din sfera digitalizării, care este, de asemenea, una dintre direcţiile principale ale strategiei băncii. Astfel de produse se referă la canalele de colectare a facturilor de uti­lităţi, cele mai importante fiind meca­nis­mele de debitare directă, încasarea prin machete customizate oferite clienţilor ING persoane fizice în platforma Home’Bank şi servicii de acceptare a plăţilor cu cardul.“

Askar Abilov spune de asemenea că digitalizarea în industria de petrol şi gaze vine la pachet cu protecţia mediului şi dă câ­teva exemple: „Pentru protejarea me­diului, digitalizarea integrează de la senzori de verificare şi control, staţii automate de monitorizare a indicatorilor rezul­taţi şi a cali­tăţii aerului, sisteme auto­ma­te de pre­venire şi neutralizare, soluţii digitale de monitorizare a condiţiilor atmosferice, pâ­­nă la alţi indicatori care ţin de procesele tehnologice.“