Crește numărul celor care declară româna ca limbă maternă în Republica Moldova, conform noului recensământ


Numărul locuitorilor din Republica Moldova care declară „româna” ca limbă maternă a crescut semnificativ față de acum zece ani. Simultan, proporția celor care se identifică drept „moldoveni” și „români” din punct de vedere etnic a înregistrat o ușoară ascensiune, conform datelor Biroului Național de Statistică de la Chișinău, rezultate din recensământul populației și locuințelor realizat în 2024.
Cea mai notabilă schimbare este legată de limba maternă. Proporția celor care au menționat „româna” a crescut până la 31,8% (undeva 765.838 persoane). Acum zece ani era de doar 22,6%. Totodată, ponderea celor care consideră „moldoveneasca” ca limbă maternă s-a redus de la 55,5% la 48,1% (1.159.857 persoane). Categoria „moldovenească” plus „română” reprezintă în total 79,9% din populația țării.
Un alt aspect de remarcat este creșterea ponderii celor care consideră rusa limbă maternă, atingând 11,6% (280.050 persoane), față de 9,6% în 2014. Limba ucraineană, deși Moldova găzduiește refugiați din Ucraina, continuă să scadă în pondere la 3%.
În capitala Chișinău, 47,7% dintre locuitori au menționat româna ca limbă maternă, în timp ce 28,7% au optat pentru „moldovenească”. Rusa rămâne limba maternă pentru 19,7% dintre chișinăueni. În nordul țării, limba „moldovenească” predomină (62%), iar limba română este mai puțin prezentă (17,3%).
Schimbări se observă și în rândul altor grupuri etnice mari: ucrainenii reprezintă 5,1% din populație (față de 6,6% în 2014), rușii 3,4% (comparativ cu 4,1%), iar găgăuzii au scăzut la 4% (față de 4,3%). Demografic, etnicii ruși (80,9%) și vorbitorii de limbă rusă (80,5%) se găsesc în mediul urban, pe când etnicii moldoveni (57,4%) trăiesc în mediul rural.









































































