Copiii românilor din 20 de state, reuniți în taberele ARC din Țară! Radu Cosma: „Cei mai mulți sunt din comunitățile istorice, iar Departamentul pentru Românii de Pretutindeni asigură și transportul de acasă până în tabără, cazare, masă și program”

Un număr de 6 500 de copii ai românilor din 20 de state se odihnesc în această vară în taberele ARC din România, un program implementat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) de la București deja al 15-lea an.

Cei mai mulți tineri care au ocazia de a se conecta la rădăcinile lor culturale, inclusiv prin ateliere de istorie, geografie, limbă română, pictură, cântece și dansuri, dar și de a construi prietenii durabile sunt din Ucraina, fiind urmați de cei din Republica Moldova.

„E un program aflat la a 15-a ediție și copiii provin din 20 de state. Cei mai mulți sunt din Ucraina, pentru că săracii copii români de acolo nu au parte de alte bucurii. În acest an, cei mai mulți vin din Maramureșul istoric, din Bucovina sau din Bugeac, Basarabia istorică. Cei mai mulți sunt din comunitățile istorice, iar Departamentul pentru Românii de Pretutindeni asigură și transportul de acasă până în tabără, plus cazare, masă și program. Programul este desfășurat în parteneriat cu Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse și cu Direcțiile Județene de Sport și Tineret”, a declarat Radu Cosma, director la DRP, în cadrul emisiunii „România la zi” de la Radio Trinitas, citat de dcnews.ro.

Potrivit oficialului din Guvernul României, copiii din Republica Moldova care au ajuns în taberele ARC sunt selectați de Mitropolia Basarabiei, prin intermediul Episcopiei Basarabiei de Sud, conduse de Preasfințitul Părinte Veniamin.

„Știți, e o chestiune de suflet contactul nemijlocit pe care-l au copiii cu Țara. Pentru că una li s-a spus și alta văd cu ochii lor - sunt mulți copii care se află pentru prima dată în România. De exemplu, în Basarabia nu sunt munți. Și când văd munții, copiii spun: wow, ce frumos e în România! Au auzit de Ștefan cel Mare, dar acel Ștefan cel Mare al lor, pe care l-a promovat ideologia moldovenistă. Copiii văd că Ștefan cel Mare a avut, în vremea voievodatului, capitala la Suceava, în România... mai văd că Mănăstirea Putna e tot în România. Și atunci există un proces de schimbare a minții, de schimbare a gândului înspre conștientizarea identității comune românești”, a declarat Radu Cosma.


Radu Cosma

Cât privește copiii românilor din Ucraina, unii au povești dramatice, cu părinții plecați pe front sau plecați din țară.

„Sunt supuși unor presiuni economice foarte mari, pentru că, după doi ani de război, situația economică e una dramatică. Pentru ei, această tabără reprezintă unul dintre puținele momente plăcute din acest an. Au parte de program cultural, dar și de divertisment. Învață într-un mod ludic elemente de limbă, cultură și civilizație românească, de pictură. Au parte de formare duhovnicească, pentru că fiecare tabără vine către un preot de pe plan local, care face ora spirituală cu copiii. Din Ucraina sunt 3 200 de participanți în acest an, din cei 6 500”, a adăugat Radu Cosma.

În cele șapte centre de agrement au venit, de asemenea, grupuri formate din copiii românilor din Serbia, din Ungaria, din Albania.

„Din diasporă, participă în acest an aproximativ 900 de copii. Cei mai mulți sunt din Italia. Și aici aș putea menționa un grup foarte frumos pe care l-a organizat părintele protopop Alin Iarca de la Chiesa Ortodossa Pescara. E protopop de Abruzzi e Molise. Copiii au venit cu tricouri, au făcut un filmuleț de când au plecat din Italia. Au venit cu autocarul în România, au făcut un program foarte frumos la Mănăstirea Caraiman și în zonă. Au plecat cu amintiri foarte frumoase. Ce-am observat în cadrul programului e că, în diasporă, fenomenul de deznaționalizare e mai profund și mai rapid decât în comunitățile istorice. Asta se întâmplă pentru că în Republica Moldova sau în Ucraina există școală cu predare în limba română în sistemul public de învățământ. În diaspora sunt mici inițiative, proiecte-pilot. Numai în Italia sunt 280 000 de copii în sistemul public de învățământ preuniversitar, iar limba română nu ajunge la mulți. Mulți părinți au ales să nu-și învețe copiii limba română. Și, ca atare, rotalienii, săracii, nu prea știu unde sunt și cum sunt. Vor, intenționează să cunoască mai multe lucruri despre patria lor, dar au acest scrivac de înțelegere și de comunicare. Și tocmai de aceea avem în tabere profesori angajați de pe plan local care le predau, dar nu e școală în sensul clasic al cuvântului”, a conchis Radu Cosma, director în cadrul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

Precizăm că programul de Tabere ARC, inițiat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, este dedicat promovării în rândul tinerilor români din afara granițelor a conștiinței naționale românești și dezvoltării unei relații apropiate cu statul român. Acțiunile desfășurate în cadrul acestui program își propun să ofere participanților o perspectivă actualizată asupra istoriei, culturii și civilizației românești, vizând, totodată, păstrarea și afirmarea identității culturale a românilor de pretutindeni.