Peste jumătate dintre decesele din România, provocate de bolile cardiovasculare. Oltenia, în fruntea clasamentului

În 2023, bolile cardiovasculare au provocat 1,6 milioane de decese în Uniunea Europeană (UE), reprezentând 32,5% din totalul deceselor. În România, aceste afecțiuni au fost responsabile pentru peste jumătate dintre decesele înregistrate.

"În 2023, bolile aparatului circulator au provocat 1,6 milioane de decese în UE, reprezentând 32,5% din totalul deceselor. Aceste afecțiuni includ cardiopatia ischemică, bolile hipertensive și bolile cerebrovasculare, potrivit unui raport Eurostat.

"Din cele 244 de regiuni ale UE clasificate la nivelul 2 al nomenclatorului unităților teritoriale de statistică (NUTS), 108 au raportat rate standardizate de deces egale sau mai mari decât rata UE de 313 decese la 100.000 de locuitori (ajustată la o distribuție standard a vârstei), în timp ce 136 de regiuni s-au situat sub această valoare.

La limita superioară a distribuției, în 25 de regiuni, bolile aparatului circulator au reprezentat cel puțin jumătate din totalul deceselor în 2023. Acest grup include toate cele 6 regiuni din Bulgaria, în special Yuzhen tsentralen și Yugoiztochen, care au înregistrat cele mai mari ponderi, de 67,3% și, respectiv, 66,4%. Toate cele 8 regiuni din România au înregistrat, de asemenea, ponderi de cel puțin 53,0%, regiunea Sud-Vest Oltenia atingând 63,8%.

Grupul include, de asemenea, ambele regiuni ale Lituaniei, cu 53,7% în regiunea Vidurio ir vakarų Lietuvos, Letonia (o singură regiune la acest nivel de detaliu), cu 52,2%, 6 din cele 8 regiuni din Ungaria și 2 din cele 4 regiuni din Slovacia", se arată în raport.

"5 regiuni au înregistrat mai puțin de 20,0% din totalul deceselor atribuite bolilor aparatului circulator. Toate cele 5 sunt situate în Franța, cea mai mică pondere fiind înregistrată în regiunea ultraperiferică Martinica (18,2%), urmată de Provence-Alpes-Côte d’Azur (19,0%), Guadelupa (19,1%), regiunea capitalei Île-de-France (19,4%) și Franche-Comté (19,9%). Excluzând regiunea atipică Mayotte (30,5%), toate celelalte regiuni din Franța au înregistrat ponderi care nu au depășit 22,4%.

Valori scăzute, de maximum 22,4%, au fost înregistrate și în toate cele 5 regiuni daneze, cu cea mai mică pondere în regiunea capitalei Hovedstaden (20,5%), 3 regiuni din Țările de Jos – Zuid-Holland (21,1%), Utrecht (21,7%) și Groningen (22,4%)", se mai arată în raport.

Specialiștii atrag atenția că prevenția bolilor cardiovasculare trebuie să înceapă cu mult înainte de apariția primelor simptome, chiar din copilărie. Educația pentru sănătate ar trebui să îi implice atât pe părinți și școli, cât și pe medici și autorități. Sanatatea copiilor trebuie privită ca o investiție pe termen lung.

"Prevenția este o componentă esențială a modului în care trebuie să ne gândim la bolile noastre, bolile cardiometabolice. Trebuie să încetăm să ne gândim la bolile cardiace ca și cum ar apărea din senin, mai târziu în viață, brusc - la 50 și 60 de ani. Știm, din toate studiile științifice din ultimele decenii, că aceste boli sunt determinate de o gamă largă de diferiți factori de risc și comportamente ale populației. Acestea încep în copilărie. Pot începe chiar de la naștere", a spus prof. dr. John Deanfield.

"Părinții ar trebui să realizeze că sănătatea copiilor lor este cel mai important atu pentru viitorul lor, așa că este ceva la care toată lumea ar trebui să se gândească, iar implicarea tinerilor pentru a schimba comportamentele către comportamente sănătoase este absolut esențială ca investiție", a mai punctat acesta.