Inteligența artificială transformă colecțiile britanice într-un muzeu digital cu 70 de milioane de exemplare

Cercetătorii folosesc inteligența artificială pentru a crea un vast muzeu digital, care va reuni milioane de exemplare din colecții aflate în toată Marea Britanie. Ei spun că această inițiativă ar putea „supraalimenta” înțelegerea noastră asupra lumii naturale.

În cele din urmă, oamenii vor putea vedea de pe telefoane și computere aproximativ 70 de milioane de animale, plante, fosile și roci.

Roboții și inteligența artificială sunt folosiți pentru scanarea și analizarea exemplarelor, unele dintre ele colectate cu secole în urmă. Astfel, procesul de digitizare, care ar fi durat sute de ani, va putea fi finalizat într-un deceniu.

Noul muzeu digital le va permite cercetătorilor să înțeleagă modul în care Marea Britanie s-a schimbat pe parcursul întregii istorii a planetei. De asemenea, va contribui la anticiparea schimbărilor viitoare ale climei, rezervelor de hrană și numărului de specii.

Resursa va putea fi accesată și folosită de public, spune dr. Joanna Dunster, director asociat al Arts and Humanities Research Council (AHRC), parte a agenției UK Research and Innovation, care finanțează proiectul.

„Aștept cu nerăbdare să explorez această resursă împreună cu fiul meu de patru ani, ale cărui cunoștințe despre știință sunt puține, dar al cărui entuziasm este uriaș”, a declarat ea.

Unele exemplare pot fi deja căutate în baza de date, însă acestea reprezintă doar o mică parte din colecțiile țării. Cele mai multe provin de la câteva instituții mari, printre care Muzeul de Istorie Naturală și Grădinile Botanice Regale din Kew.

Noile fonduri vor permite deschiderea sertarelor și dulapurilor din instituții aflate în întreaga Mare Britanie, pentru includerea a milioane de plante, animale și fosile suplimentare.

„Trebuie să facem aceste colecții accesibile tuturor, în loc să rămână în spații în care pot fi consultate foarte rar”, a spus Dunster.

Publicul și cercetătorii vor putea vedea întreaga diversitate a lumii naturale, de la exemplare neobișnuite, precum peștele orb cu trei picioare, care se sprijină pe fundul mării, până la obiecte cu valoare istorică, cum este un dinte de cal recuperat de Charles Darwin în jurul anului 1833, în nord-estul Argentinei.

Resursa poartă numele de Distributed System of Scientific Collections (DiSSCo UK).

Scanarea exemplarelor nu este un proces simplu. Fiecare piesă trebuie fotografiată, iar etichetele foarte mici, care conțin informații științifice importante, trebuie și ele înregistrate. Aceste etichete sunt adesea scrise de mână, uneori cu sute de ani în urmă.

Echipa implicată în proiect a calculat că realizarea manuală a întregului proces ar fi durat sute de ani. Cu ajutorul roboților și al inteligenței artificiale, acesta poate fi finalizat acum într-un deceniu, potrivit lui Sarah Addezio, directoarea pentru implementarea programului DiSSCo UK.

„Ceea ce putem face acum este să conectăm și să analizăm aceste informații la o scară fără precedent, lucru care nu a fost posibil până acum.”

La proiect participă o sută de muzee, grădini botanice, universități și alte organizații.

Primele exemplare care vor ajunge sub camerele de scanare nu vor fi cele mai mari. În etapa inițială, care începe în Țara Galilor și Scoția, nu vor fi incluse balene sau dinozauri.

Vor fi scanate mai întâi gândaci, fluturi, molii, muște, flori presate și ferigi. Sunt materiale mici și mai puțin spectaculoase, dar care păstrează, de fapt, cele mai importante informații despre felul în care s-a schimbat mediul din jurul lor.

În Cardiff, echipa va scana aproximativ jumătate de milion de exemplare de insecte și plante. Printre acestea se află fluturi mari și spectaculoși, dar și muște atât de mici încât pot fi pierdute pe vârful unui deget. Acestea din urmă se dovedesc a fi unii dintre cei mai sensibili indicatori ai sănătății unui peisaj.

În Scoția, Grădina Botanică Regală din Edinburgh și Muzeele Naționale ale Scoției dețin împreună 13 milioane de exemplare. Este a doua cea mai mare colecție de științe naturale din Marea Britanie.

Împreună cu alte 50 de colecții scoțiene mai mici, acestea acoperă spații de la nivelul mării până la vârfurile munților. Colecțiile documentează două secole de schimbări în plantele și insectele din toate tipurile de peisaje scoțiene.

Jenny Geroni, șefa departamentului de Științe Naturale și Cercetare din cadrul Amgueddfa Cymru – Muzeul Țării Galilor, a spus că proiectul va oferi posibilitatea de a prezenta materiale din toate regiunile țării.

„Fiecare colecție este unică. Avem foarte multe materiale galeze care nu se găsesc nicăieri altundeva.

Prin preluarea materialelor din întreaga Mare Britanie, putem să obținem și o imagine clară asupra situației din toată țara. Iar prin contribuția colecțiilor din întreaga lume vom putea construi o imagine mult mai completă asupra schimbărilor din alte regiuni”, a declarat Geroni.

Fiecare exemplar dintr-un muzeu este o imagine a trecutului.

O mare parte a istoriei naturale seamănă cu o investigație în care cercetătorii reunesc indicii din zeci de milioane de piese, asemenea unor elemente de puzzle. Scopul este reconstruirea unei imagini vii și detaliate a modului în care s-a schimbat lumea noastră.

Noua inițiativă va face acest lucru mult mai ușor, reunind milioane de exemplare și oferind instrumente puternice de inteligență artificială pentru căutarea și analizarea informațiilor.

Dr. Vincent Smith, cercetător principal la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, spune că proiectul va „supraalimenta” cercetarea lumii naturale.

„Colecțiile de istorie naturală înregistrează perioade lungi de schimbare, adesea de-a lungul unor etape fundamentale, precum Revoluția Industrială. Colecțiile noastre documentează aceste schimbări și ne permit să vedem ce s-a întâmplat înainte”, a spus el.

În plus, a adăugat cercetătorul, acestea ne vor ajuta să „începem să anticipăm ce se va întâmpla în continuare”.

Prin reunirea acestei colecții extinse de exemplare, cercetătorii își vor putea îmbunătăți modelele informatice referitoare la schimbările viitoare ale lumii naturale. Ei vor putea studia modul în care schimbările climatice și alte decizii privind dezvoltarea vor influența dispariția speciilor.

DiSSCo UK îi va ajuta pe oamenii de știință să se pregătească și pentru provocările viitoare. Prin încărcarea unui număr mai mare de fosile și roci, proiectul va sprijini cercetarea mineralelor necesare pentru tehnologiile verzi.