Copenhaga, în fruntea topului mondial al orașelor locuibile în 2026. Ce locuri caută moldovenii când vor o viață mai bună?

Copenhaga se află pe primul loc în Global Liveability Index 2026 realizat de Economist Intelligence Unit (EIU), cu un scor de 98 din 100.

Europa și Australia însumează șapte dintre primele zece orașe cu cel mai înalt nivel de locuibilitate din lume, în timp ce Damasc ocupă ultimul loc dintre cele 173 de orașe evaluate.

Indicele Global Liveability al EIU măsoară calitatea vieții în cinci categorii majore: stabilitate, servicii medicale, educație, infrastructură și cultură. Analiza compară orașele cel mai bine și cel mai slab clasate în ediția din 2026 a indexului, evidențiind centrele urbane care oferă cele mai bune condiții de trai și pe cele care continuă să fie afectate de conflicte, instabilitate politică sau servicii publice insuficient dezvoltate.

Copenhaga urcă pe prima poziție cu un scor total de 98 din 100, devenind primul oraș din afara Vienei care conduce clasamentul EIU după mai mulți ani de dominație a capitalei austriece.

Topul primelor zece orașe după locuibilitate arată astfel:

1. Copenhaga, Danemarca – scor 98 2. Viena, Austria – scor 97 3. Melbourne, Australia – scor 97 4. Sydney, Australia – scor 97 5. Zurich, Elveția – scor 96 6. Geneva, Elveția – scor 96 7. Osaka, Japonia – scor 96 8. Adelaide, Australia – scor 96 9. Vancouver, Canada – scor 96 10. Tokyo, Japonia – scor 96

Capitala Danemarcei a obținut punctaje foarte ridicate pentru calitatea serviciilor publice, siguranța cartierelor, eficiența transportului, sistemul de sănătate și standardele de mediu. Viena se află de această dată pe poziția a doua. Este urmată de cele mai mari două orașe ale Australiei, Melbourne și Sydney, care se mențin în topul mondial al locuibilității.

Europa și Australia continuă să stabilească reperul global pentru calitatea vieții urbane. Aceste regiuni sunt susținute de rețele extinse de servicii publice, infrastructură urbană avansată, sisteme de transport bine dezvoltate și servicii medicale solide.

Elveția are două orașe în top șase, Zurich și Geneva. Australia apare cu trei centre urbane importante: Melbourne, Sydney și Adelaide. Japonia se remarcă, de asemenea, cu Osaka și Tokyo, ambele obținând un scor de 96, ceea ce confirmă standardele înalte de siguranță, organizare și infrastructură.

Vancouver este singurul oraș nord‑american din primele zece poziții, fapt ce reflectă reputația de durată a Canadei în ceea ce privește calitatea vieții în mediul urban.

La coada clasamentului, impactul conflictelor, al instabilității politice, al presiunilor economice și al infrastructurii precare face dificilă furnizarea de servicii publice fiabile. Aceste probleme afectează în mod direct viața de zi cu zi a locuitorilor.

Damasc a primit cel mai mic scor, 32 de puncte, fiind ultimul în index. Este urmat de Tripoli și Dhaka, alte orașe marcate de tensiuni, insecuritate și servicii publice insuficiente.

Lista celor mai puțin locuibile orașe include, în partea de jos a clasamentului:

164. Teheran, Iran – scor 45 165. Harare, Zimbabwe – scor 45 166. Kiev, Ucraina – scor 45 167. Port Moresby, Papua Noua Guinee – scor 44 168. Lagos, Nigeria – scor 44 169. Alger, Algeria – scor 43 170. Karachi, Pakistan – scor 43 171. Dhaka, Bangladesh – scor 42 172. Tripoli, Libia – scor 41 173. Damasc, Siria – scor 32

Orașe precum Kiev, Teheran, Karachi sau Lagos se regăsesc de asemenea aproape de baza indexului. Ele se confruntă cu probleme grave de securitate, instabilitate sau servicii publice tensionate, ceea ce reduce considerabil calitatea vieții cotidiene a populației urbane.

Pe un alt plan, o analiză separată a raportului mondial al fericirii pentru 2026 combină scorurile de fericire cu datele de populație ale ONU, pentru a arăta cum este distribuită fericirea la scară globală. Rezultatele arată că Finlanda, Danemarca și alte țări considerate printre cele mai fericite au populații relativ mici. În schimb, miliarde de oameni trăiesc în state cu scoruri medii de fericire, precum India, China și Indonezia, în timp ce nivelurile mai scăzute de satisfacție a vieții se concentrează în anumite zone din Africa și Asia, unde populațiile sunt mari și aflate în creștere.

Gradul de satisfacție a vieții a fost măsurat utilizând scara Cantril, prin care oamenii își evaluează viața de la 0 la 10, unde 10 reprezintă “cea mai bună viață posibilă”, iar 0 “cea mai rea viață posibilă”. Pentru a surprinde mai fidel bunăstarea și fericirea, clasamentele au fost calculate ca medie pe trei ani consecutivi, nu doar pe baza unui singur an de date.