CNIR // Istoricii de pe ambele maluri ale Prutului, reuniți la Chișinău: „Ne aflăm, ca în anul 1918, la o răscruce a istoriei, iar spectrul anului 1940, cu toate consecințele lui pentru soarta românilor basarabeni, ne amenință iarăși independența”

Sute de cadre didactice, cercetători și doctoranzi din cele mai importante centre universitare și institute de cercetare, precum și specialiști în domeniul istoriei din cadrul unor instituții prestigioase precum Academia Română, Academia de Științe a Moldovei, Arhivele Naționale, Arhivele Diplomatice, Arhivele Militare Naționale Române, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Muzeul Național al Bucovinei etc., s-au reunit astăzi la Chișinău, unde participă la cea de-a IV-a ediție a Congresului Național al Istoricilor Români (CNIR).

Rectorul Universității de Stat din Moldova (USM), Igor Șarov, care a deschis evenimentul la Palatul Republicii, în prezența prorectorului Universității „Ștefan cel Mare” de la Suceava, Ștefan Purici, a conducerii Academiei Române, în frunte cu Ioan-Aurel Pop, președintelui Parlamentului R. Moldova, Igor Grosu, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, consilierului prezidențial de la București, Sergiu Nistor, a secretarului de stat al Departamentului pentru Relația cu R. Moldova din cadrul Guvernului României, Adrian Dupu etc., a subliniat oportunitățile de comunicare între reprezentanții istoriografiei moderne pe care le oferă CNIR.

„Este pentru prima dată când un eveniment de asemenea anvergură este organizat în Basarabia, iar importanța momentului este mai mult decât semnificativă. Ne aflăm, ca în anul 1918, la o răscruce a istoriei, iar spectrul anului 1940, cu toate consecințele lui pentru soarta noastră, a românilor basarabeni, ne amenință iarăși independența și libertatea. După circa 150 de ani de rusificare, după 30 de ani de căutări pe drumul democratizării, încă suntem ezitanți și ușor manipulați. Am rezistat, păstrându-ne identitatea națională, însă continuăm să rămânem dezbinați sun tunurile propagandei rusești. Indubitabil, parcursul european al R. Moldova nu mai poate fi stăvilit decât doar printr-o imixtiune brutală, cu sau fără implicarea oportuniștilor interni”, a afirmat rectorul Șarov.

Potrivit istoricului, exemplul Ucrainei este „o lecție dură”, iar războiul i-a trezit și pe cei mai aprigi apărători ai Rusiei.

„Nu avem nimic comun cu barbaria, cu lipsa de respect pentru valorile democratice, pentru valorile general umane, dar aceasta nu ne pune la adăpost în fața agresorului. Suntem alături de toate statele lumii democratice, care condamnă agresiunea și agresorul, iar cea mai bună apărare este de a ne consolida statul de drept și de a parcurge pașii spre aderarea la UE”, a punctat rectorul USM, Igor Șarov.

Ștefan Purici, prorectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, a adăugat că cea de-a patra ediție a CNIR „este cea mai bună ocazie ca cei cu experiență, cei care au săpat adânc în fondurile arhivelor din Țară și din străinătate, cei care au organizat șantiere arheologice să împărtășească experiența lor celor tineri, care sunt alături de noi astăzi la Chișinău sau în zilele următoare la Suceava”: „Sunt convins că acest schimb de idei va fi benefic nu doar pentru breasla noastră, ci și pentru tânăra generație, pentru tinerii care fie au ore de Istorie în școală și în facultate, fie sunt pasionați de trecutul nostru național”.

Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, cel care a inițiat acest Congres și este președintele Comitetului Național al Istoricilor România, s-a bucurat să vadă că românii „se ținem de neamuri”.

„Academia Română se străduiește să rămână ceea ce a fost de peste 150 de ani, fiindcă e înființată în 1866 și, prin strădania a doi basarabeni, Academia Română a făcut Unirea înainte de Unire, adică înainte de a fi România pe hartă. Gândiți-vă, în 1866 era o Românie mică pe care Alexandru Ioan Cuza se străduia s-o facă mare tot împreună cu mari moldoveni cum au fost Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, îi știți Dvs. pe toți. Atunci, Academia și-a propus să ne țină laolaltă. Nimeni nu știa atunci dacă Transilvania, de pildă, se va putea uni, dar toți sperau. Nimeni nu putea să spună nimic despre Bucovina, iar Moldova era ciuntită, împărțită, divizată... Entuziasmul a fost mare. Un Congres al Istoricilor Români duce mai departe un testament al acelor oameni care au trăit în secolul al XIX-lea și care au dorit o unitate românească, așa cum o gândea Kogălniceanu, care numea patria toată acea întindere de loc pe care se vorbește românește, și cum o sintetiza mai scurt Nichita Stănescu, cu mamă rusoaică, educată însă în România – a zis că patria lui este limba română. Sună frumos și extraordinar și îmi demonstrează mie un lucru pe care îl știți Dvs., că sunteți educatori – că sentimentul identității se formează, se întreține și se dezvoltă prin educație. Academia Română vrea să transmită un mesaj pentru educație identitară, pentru că, daca va exista vreodată Europa unită într-un viitor previzibil, va trebui să fie un concert al națiunilor. Și cu cât națiunile vor fi mai bune, mai frumoase, mai corecte și cu identitate mai bună, Europa va fi mai puternică. Altminteri, dacă ne topim cu toții într-o masă amorfă, nu vom reuși nimic”, a declarat Ioan-Aurel Pop.



CITIȚI și NOUTĂȚI în ceea ce privește predarea disciplinei Istoria în școlile din R. Moldova. Ministrul Dan Perciun: „Este vital să învățăm tinerii să lucreze cu sursele, să compare perspective și să poată evalua corectitudinea versiunilor asupra trecutului”

Sergiu Nistor, consilier prezidențial de la București, a subliniat, la rândul său, simbolismul evenimentului de la Chișinău.

„Adevărul istoric și realitatea culturală a unui spațiu unic de civilizație românească, fertil crescută pe solul latinității limbii române, este, prin valorile pe care le-a îmbrățișat și pe care le-a apărat cu sacrificii și jertfe, izvorul nostru de modernitate și de destin european comun. (...) O astfel de reuniune, ca și organizarea, conținutul și substanța ei nu ar fi fost posibile fără ca în R. Moldova să prevaleze, prin voință populară, procesele democratice și proeuropene și în absența susținerii totale a României pentru acest parcurs”, a declarat Sergiu Nistor.

Adrian Dupu, secretarul de stat la Departamentului pentru Relația cu R. Moldova din cadrul Guvernului României, a afirmat că „dezideratul integrării europene a R. Moldova nu este doar al R. Moldova, dar și al României în egală măsură și dorim să ne regăsim cât mai rapid în UE”.

„Organizarea Congresului Național al Istoricilor Români la Chișinău în această perioadă are o semnificație deosebită. Știm cu toții că nu putem să rescriem istoria, putem poate doar s-o interpretăm, dar putem să facem un alt lucru – putem să scriem istoria, iar cea ce se întâmplă în această perioadă, în ultimii ani, în R. Moldova și parcursul pe care R. Moldova l-a pornit spre Uniunea Europeană, cred eu că este un pas istoric despre care vor vorbi tinerii în viitor”, a afirmat Adrian Dupu.

CNIR se desfășoară astăzi la Chișinău, iar pe 29, 30 și 31 august – la Suceava, evenimentul fiind organizat de Universitatea de Stat din Moldova (USM), împreună cu Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (USV), Academia Română și Comitetul Național al Istoricilor din România. Finanțatori ai Congresului sunt Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM), Ministerul Educației (România), Ministerul Educației și Cercetării (Republica Moldova) și Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chișinău.

Cea de-a IV-a ediție a CNIR își propune să deschidă noi oportunități de comunicare intraprofesională și transdisciplinară între reprezentanții istoriografiei române, care vin cu rezultatele consacrate ale muncii lor, și cercetătorii aflați în formare, care aduc idei inovatoare și sunt preocupați de accesul la infrastructura de cercetare, finanțări și proiecte comune.



Totodată, CNIR va oferi prilejul de a dezbate statutul istoriei în curriculumul școlar și universitar, constituind o excelentă ocazie pentru specialiști în vederea abordării noilor strategii, metode și instrumente pe care le poate folosi un profesor în predarea istoriei.