CNA infirmă că, prin intermediul SNIA 2017-2020, se încearcă instituirea controlului asupra societății civile și presei independente

Vicedirectorul Centrului Național Anticorupție (CNA), Cristina Țărnă, este deranjată de faptul că în presă şi pe reţelele de socializare s-au vehiculat mai multe informaţii cu privire la proiectul Strategiei Naţionale de Integritate şi Anticorupţie (SNIA) 2017-2020, în special pentru că nu ar pune accentele acolo unde ar trebui, adică pe justiție, recuperări, condamnări etc.

De asemenea, Țărnă infirmă și faptul că CNA „îşi îndreaptă tunurile” spre societatea civilă și mass-media, că încearcă să instituie controlul statului asupra societății civile și mass-media independente, toate în contextul acceptării „pe sub masă” a includerii în proiectul SNIA 2017-2020 a unui pilon nou, Pilonul VIII Societate civilă și mass-media.

„Aceste informații au apărut după ce, pe 16 februarie 2017, CNA a desfăşurat o ședință de lucru cu mai multe ONG-uri pentru a discuta propunerea unora dintre ele de a include un asemenea pilon.

CITIȚI și Societatea civilă cere excluderea capitolului ce vizează OSC-urile și mass-media din proiectul Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție

În legătură cu cele expuse, declar următoarele:

1.CNA a elaborat proiectul noii Strategii în condiții de transparență și deschidere maximă.

2.CNA nu a îndreptat niciun „tun” împotriva nimănui, ci a acceptat și supus imediat discuțiilor una dintre propunerile venite din partea câtorva ONG-uri de a include un asemenea pilon.

3.Discuțiile despre conținutul și formulările acestui pilon au durat o săptămână.

4.Opinia exprimată de majoritatea ONG-urilor care s-au implicat în discuţie au fost împotriva introducerii în SNIA 2017-2020 a prevederilor despre necesitatea normelor etice, de integritate şi transparenţă a sectorului asociativ şi media.

5.La data de 21 februarie, CNA a confirmat în scris ONG-urilor și unor surse media care au fost în copia acelei corespondențe retragerea descrierii Pilonului VIII și păstrării mențiunilor despre societatea civilă și mass-media doar prin prisma monitorizării implementării SNIA 2017-2020, parte a controlului public.

6.O parte din ONG-uri consideră firească implicarea lor în activități politice, afilierea politică a membrilor din organele de conducere, sprijinul public al concurenților electorali, acceptarea donațiilor din partea partidelor politice și politicienilor pentru organizație și viceversa. Potrivit lor, pe moment Legea nr.837/1996 cu privire la asociațiile obștești nu interzice expres asemenea situaţii. Mai mult ca atât, potrivit ONG-urilor ce susțin această poziție, ele ar fi implicate în elaborarea unei noi legi cu privire la organizațiile necomerciale care va reglementa expres toate cele enumerate.

7.Acum trei ani, o poziție similară nu era considerată acceptabilă în mediul societății civile”, a precizat oficialul de la CNA.

Sursa citată consideră că e nevoie de implicarea reprezentanților societății civile și mass-media în monitorizarea obiectivă și imparțială a viitoarei SNIA 2017-2020, pentru a pune o presiune publică pozitivă asupra autorităților în vederea asigurării implementării ei.

„Menționăm că noul mecanism de raportare și monitorizare a implementării SNIA 2017-2020 prevede audierea rapoartelor alternative ale societății civile concomitent cu audierea rapoartelor prezentate de autorităţi pe marginea ei, evaluarea implementării Strategiei având în vedere ambele surse şi o audiere a raportului final de evaluare în Plenul Parlamentului”, a mai adăugat aceasta.

Proiectul SNIA 2017-2020 descrie următorii piloni, pentru care fixează obiective, priorităţi, indicatori şi acţiuni concrete de implementare în planurile de acţiuni:

I.Parlamentul

Obiectiv: Asigurarea conduitei etice a deputaţilor, valorificarea rolului anticorupţie al Parlamentului, sporirea transparenţei procesului legislativ şi a activităţii parlamentarilor

II.Guvernul, sectorul public și APL

Obiectiv: Dezvoltarea integrităţii, responsabilităţii, transparenţei şi rezistenţei la riscurile de corupţie a agenţilor publici, membrilor Guvernului şi a aleşilor locali

III.Justiția și agențiile anticorupție

Obiectiv: Sporirea prestaţiei justiţiei şi agenţiilor anticorupţie în prevenirea, combaterea şi sancţionarea faptelor de corupţie, îmbunătăţirea mecanismului de recuperare a activelor şi asigurarea despăgubirii persoanelor prejudiciate de corupţie.

IV.Comisia Electorală Centrală și partidele politice

Obiectiv: Creşterea integrităţii politice şi consolidarea controlului asupra finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale

V.Curtea de Conturi

Obiectiv: Consolidarea capacităţilor Curţii de Conturi de prevenire a corupţiei în domeniul administrării resurselor financiare şi al utilizării patrimoniului public, precum şi al asistenţei financiare externe.

VI.Avocatul Poporului (Ombudsmanul)

Obiectiv: Dezvoltarea funcţiilor Ombudsmanului de prevenire a corupţiei prin responsabilizarea instituţiilor publice de respectarea drepturilor omului şi asigurarea protecţiei avertizorilor de integritate.

VII.Sectorul privat

Obiectiv: Promovarea unui mediu de afaceri concurenţial, corect, bazat pe standarde de integritate corporativă, transparenţă şi profesionalism în interacţiunea cu sectorul public.