Cheltuiesc mai MULT decât primesc: Ce venituri au cetățenii R. Moldova și ce își cumpără cel mai des

O persoană din R. Moldova a primit, în medie pe lună în anul trecut, 2 244,9 lei, dar a cheltuit, tot în medie pe lună, 2 250 de lei.

Datele Biroului Național de Statistică (BNS) arată că salariile reprezintă 43,1% din veniturile totale.

Prestaţiile sociale sunt a doua sursă de venit după importanţă, acestea constituins în medie 23,4% din veniturile medii lunare ale populaţiei.

Activităţile pe cont propriu dețin o pondere de 13,3% din veniturile medii lunare ale unei persoane, fiind vorba în special de activități agricole.

Banii primiți din străinătate rămân a fi o sursă semnificativă pentru bugetul gospodăriilor - 16,5% din totalul veniturilor.




În același timp, cea mai mare parte a cheltuielilor populației reprezintă produsele alimentare – 43,4%. Pentru întreţinerea locuinţei o persoană în medie a alocat în anul trecut 18,6% din cheltuielile totale de consum, iar pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 10,4%.

Celelalte cheltuieli țin de serviciile de sănătate - 5,9%, comunicaţii - 4,5%, dotarea locuinţei - 3,9%, transport - 3,7%, învățământ - 0,5% etc.



Datele BNS mai arată că veniturile populaţiei din orașe au fost în medie cu 754 de lei mai mari comparativ cu ale oamenilor de la sate. Pentru orășeni, principalele surse de venituri sunt activitatea salarială - 55,4% şi prestaţiile sociale – 21,6%. Veniturile populaţiei din mediul rural sunt generate în baza activităţii salariale în proporţie 29,9%, iar veniturile obţinute din activitatea individuală agricolă au asigurat 15,2% din total.

Populaţia rurală în comparaţie cu cea urbană este dependentă într-o proporţie mai mare de transferurile din afara republicii, ponderea acestora în venituri fiind de 22,3% faţă de 11% în cazul populaţiei din mediul urban. În afară de aceasta, pentru populaţia rurală este caracteristică şi o contribuţie mai mare a prestaţiilor sociale, 25,4% din total venituri, comparativ cu 21,6% în mediul urban.

Totodată, orășenii au cheltuit în anul trecut cu 760 de lei pe lună mai mult decât oamenii de la sate.

În mediul urban, pentru asigurarea consumului de produse alimentare, populaţia a alocat 40,8% din cheltuielile lunare de consum, iar în cel rural – 46,2%. Populaţia urbană cheltuiește mai mult pentru întreţinerea locuinţei (19,3% faţă de 17,8%), servicii de comunicaţii (4,7% faţă de 4,3%), transport (4,1% faţă de 3,3%), hoteluri şi restaurante (2,8% faţă de 0,7%), servicii de agrement (2% faţă de 0,6%).