CEDO a condamnat R. Moldova pentru că NU a desfășurat o investigație eficientă în cauza unui copil de cinci ani abuzat sexual

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a condamnat astăzi R. Moldova prin Hotărârea în cauza AP v. Republica Moldova, pentru omisiunea de a desfășura o investigație eficientă în cauza unui minor agresat și abuzat sexual.

Potrivit Asociației „Promo-LEX”, Curtea a obligat autoritățile Republicii Moldova să achite suma de 7 500 de euro în calitate de prejudiciu moral și suma de 3 360 de euro în calitate de costuri și cheltuieli de judecată.

Plângerea a fost depusă în interesele minorului A.P. de către mama acestuia, după ce în anul 2006, copilul, care avea cinci ani la acel moment, a fost supus unui abuz sexual de un băiat de 12 ani. În rezultatul examinării micuțului, Centrul Național pentru Prevenirea Abuzurilor față de Copii (CNPAC) a constatat că „perturbările sferei afective, cognitive și comportamentale ale minorului sunt condiționate de evenimentele traumatice: abuz sexual consumat, abuz fizic și psihologic actual”.

La ceva timp după presupusele fapte, minorul i-a povestit mamei sale despre cele suferite. În 2010 și 2011, mama reclamantului a depus două plângeri la procuratură, solicitând o anchetă a faptelor denunțate. Procuratura a refuzat pe motiv că nu ar exista dovezi care să confirme acuzațiile.

Reclamantul a invocat violarea articolului 3 prin faptul că a fost supus relelor tratamente de către terțe persoane prin abuzul sexual asupra sa și omisiunea autorităților R. Moldova de a iniția și a desfășura o anchetă penală eficientă a acuzațiilor sale de abuz sexual.

CtEDO a remarcat că acuzațiile de viol și abuz sexual susținute de reclamant au fost suficient de grave pentru a intra în domeniul de aplicare al articolului 3 din Convenție(rele tratamente). Totodată, Curtea a reținut că reclamantul nu a fost însoțit de un asistent social, de un psiholog sau de orice alt tip de specialist în cursul anchetei preliminare, iar urmărirea penală efectuată de autorități a fost ineficientă, deoarece nu a fost amănunțită și nu a luat în considerare vulnerabilitatea particulară a reclamantului.

„Maltratarea unui copil, abuzul față de acesta va avea pe viitor repercusiuni foarte serioase atât asupra sănătății fizice, dar și psiho-emoționale. În 2010-2011, în Republica Moldova serviciile specializate de însoțire psihologică a copiilor victime a infracțiunilor nu erau dezvoltate practic deloc. Situația era foarte gravă la acest aspect. Majoritatea audierilor se desfășoară în incinta sectoarelor de poliție, nu erau amenajate camere de audiere pentru copii. Din fericire, astăzi lucrurile sunt diferite de ceea ce a fost în 2010-2011, dar mai avem mult până ca protecția efectivă a drepturilor copiilor să fie o condiție indispensabilă în toate procesele legale. Statul ar trebui să manifeste mai multă diligență în astfel de cazuri. Odată ce au fost sesizate autoritățile în privința unui abuz în adresa minorilor, mecanismul de protecție creat de către stat, ar trebui să funcționeze perfect”, a comentat avocataAsociației Promo-LEX, Nicoleta Hriplivîi.