Ce să faci în AJUN de Crăciun pentru noroc și sănătate. Tradiții și obiceiuri pentru a avea parte debunăstare

Ajunul Crăciunului este celebrat pe 24 decembrie, fiind una dintre cele mai importante zile din calendarul creștin. Ajunul marchează ultimele pregătiri pentru marea sărbătoare a Nașterii Domnului. Ziua aceasta este însoțită de multe tradiții și obiceiuri, păstrate din generație în generație, incluzând deopotrivă superstiții care, conform credințelor populare, aduc noroc și bunăstare în anul care urmează.

Astfel, Ajunul Crăciunului coincide cu ultima zi de post, fapt care înseamnă că masa de 24 decembrie este formată doar din bucate de post. Potrivit tradiției, nimeni nu trebuie să mănânce în această zi până la ivirea primei stele de pe cer, simbolizând steaua care i-a călăuzit pe magi spre Betleem. Este crezut că respectarea acestui obicei garantează sănătate, prosperitate, dar și un an plin de realizări.

De asemenea, Ajunul este și ziua în care gospodinele își termină pregătirile de Crăciun. Printre preparatele specific acestei perioade se numără colacii, turtele („scutecele Domnului”), dar și covrigii.

De precizat este că colacii au o semnificație aparte în tradiția românească, fiind destinați colindătorilor adulți și celor din familie. Ei sunt asociați simbolic cu îngrijirea oferită Maicii Domnului la nașterea pruncului Iisus. De asemenea, turtele sunt presărate cu zahăr pisat, nucă sau semințe de cânepă, fiind așeazate pe masa festivă, alături de vin roșu, prune fierte și alte bucate de post. Masa, decorate și așeazată în fața icoanei, devinde un spațiu sacru, binecuvântat de preot în seara de Ajun.

Totodată, colindatul este unul dintre cele mai vechi și mai iubite obiceiuri din Ajun. Copiii pornesc primii la colindat în dimineața zilei de 24 decembrie. Ei sunt răsplătiți cu mere, nuci, covrigi și turte. Pe măsură ce se apropie seara, colindătorii mai mari, chiar și flăcăii satului, aduc vestea Nașterii Domnului prin cântece tradiționale. Ei sunt primiți cu colaci, dar și alte daruri de post, menținând vie tradiția de a dărui și de a celebra sărbătoaera în comunitate.

Fără doar și poate, Ajunul este și o zi în care se respectă numeroase superstiții. Spre exemplu, se spune că fetele nemăritate pot să influențeze soarta și să grăbească venirea pețitorilor dacă preptul este convins să stea pe laiță și să guste din bucate. De asemenea, gospodarii trebuie să aducă acasă toate obiectele împrumutate, considerându-se că lipsa acestora aduce ghinion.

Alte supersitiții implică utilizarea simbolică a alimentelor. După ce aluatul pentru colaci este gata, gospodinele merg în grădină și șoptesc: „măr, rodnic să fii cum stă aluatul pe mâinile mele”, sperând astfel la o recoltă bogată. În același ton, atunci când cuptorul este plin cu pâine, se rostește o rugăciune ca și pomii din livezi să fie la fel de roditori.

Un alt obicei presupune verificarea sănătății prin tăierea unui măr. Astfel, un fruct fără defecte prevestește un an fără probleme, în vreme ce un măr viermănos este considerat semn rău. Cei care doresc să atragă norocul în anul care vine și-l spală pe față cu apă înviorată cu o nucă și un bănuț, scrie gandul.info.

Sfințirea mesei din Ajun este un moment central al zilei. Astfel, preotul, însoțit de dascăli, binecuvântează gospodăria, gustă din bucate și ia cu el daruri simbolice precum colaci și vin. Ritualul acesta vechi este un symbol al comunicării dintre oameni și divinitate, întruchipând bucuria și recunoștința pentru darurile primite.

Peste toate, Ajunul marchează apogeul postul Crăciunului, care durează circa șase săptămâni. Odată cu prima zi de Crăciun, postul se încheie, iar mesele abundă de bunătăți tradiționale: sarmale, cozonaci, cârnați și fripturi pregătite din carnea proaspătă a porcului sacrificat de Ignat.