Ce își dorește, de fapt, Putin de la Trump în Alaska? Liderul de la Kremlin obține de la SUA un cadou nemaivăzut în ultimii 20 de ani

Alaska, locul stabilit pentru întâlnirea dintre Vladimir Putin și Donald Trump de vineri, nu ar putea fi mai simbolic pentru viziunea Kremlinului asupra lumii. Experții dezvăluie ce își dorește Putin de la Trump la summitul din 15 august, dar subliniază faptul că liderul de la Kremlin obține un cadou nemaivăzut de la SUA în aproape 20 de ani. Dictatorul a fost invitat oficial de America la o vizită, după ce George W. Bush o făcuse ultima oară.

Spre deosebire de confiscarea militară de către Putin a aproximativ o cincime din Ucraina, vânzarea Alaskăi de către Rusia în secolul al XIX-lea către SUA sub împăratul Alexandru al II-lea a fost o tranzacție pașnică. Totuși, ea servește ca o reamintire a faptului că granițele naționale nu sunt bătute în cuie, iar pământul poate fi o monedă pentru guverne, potrivit Financial Times.

Nici echilibrul de pe câmpul de luptă, nici tensiunile bugetare nu îl obligă pe președintele rus să-și reducă ambițiile teritoriale maximaliste sau să ia în considerare termeni de pace nefavorabili, potrivit analiștilor.

În schimb, se concentrează pe menținerea comunicării deschise cu Trump, ca nu cumva frustrările președintelui american față de Moscova să înceapă să aibă un cost. „Putin nu are niciun stimulent să încetinească războiul chiar acum”, a declarat Alexandra Prokopenko, membru al Centrului Carnegie Rusia Eurasia. „Ceea ce contează pentru el este să-i mențină atenția lui Trump.”

Pe acest front, Moscova se confruntă cu riscuri mai mari. Trump, care a intrat în funcție promițând să pună capăt războiului în 24 de ore, și-a exprimat iritarea față de faptul că Putin a fost „foarte amabil”, atacând simultan Ucraina și hrănind Washingtonul cu „o mulțime de prostii”. Pentru prima dată de la preluarea mandatului, Trump a început să permită transferuri mai semnificative de arme către Kiev și a amenințat că va aplica tarife vamale Indiei pentru cumpărarea de petrol rusesc.

Dar această stare de spirit nerăbdătoare s-a schimbat aproape peste noapte după vizita trimisului special american Steve Witkoff la Moscova, miercurea trecută - cu doar două zile înainte de termenul limită stabilit de Trump pentru încetarea focului sau sancțiuni. În loc de mai multe probleme pentru Kremlin, ceea ce a ieșit la iveală a fost prima invitație a lui Putin către America de a se întâlni cu un președinte american de când l-a văzut pe George W. Bush în 2007.

Întâlnirea din Alaska, care a rezultat în urma acesteia, este rezultatul faptului că atât Putin, cât și Trump s-au „pus la colț”, a declarat Sam Greene, profesor de politică rusă la King's College London. Putin, a spus Greene, nu avea de gând să anunțe niciodată acordul conform calendarului stabilit de Trump, semnalând o slăbiciune sub presiune, iar Trump era neliniștit de perspectiva de a impune sancțiuni care s-ar putea dovedi în cele din urmă ineficiente și „a părea slab de două ori”.

„Faptul că Putin merge în SUA nu ca prizonier, că a trecut de la un subiect de frustrare la cineva binevenit și că întâlnirea are loc fără ucraineni și europeni - toate acestea reprezintă o victorie diplomatică”, a adăugat Greene.

Putin vrea să împartă lumea cu Trump și Xi

Putin a declarat în repetate rânduri că condițiile sale pentru Ucraina rămân neschimbate. „Scopul principal este eliminarea cauzelor profunde ale acestei crize”, a spus Putin. Acestea includ renunțarea oficială a Ucrainei la statutul său de membru NATO și la statutul său non-nuclear, „demilitarizarea” și „denazificarea” acesteia - o cerere vagă care este, în esență, echivalentă cu înlăturarea lui Zelenski.

El a mai spus că Ucraina ar trebui să-și „retragă complet” forțele din patru regiuni ucrainene pe care Rusia le ocupă doar parțial, dar a decis totuși să le încorporeze oficial în teritoriul său.

Putin „nu exclude” faptul că Ucraina ar putea „menține suveranitatea” asupra regiunilor Herson și Zaporijia, cu condiția să acorde Rusiei acces la Crimeea prin intermediul acestora. „Kievul trebuie să garanteze un servitut [un termen legal pentru dreptul de a utiliza terenul]”, a adăugat el.

Cererea ca Ucraina să-și retragă trupele din regiunile Donețk și Luhansk este „o capcană de negociere”, a declarat Volodimir Fesenko, un analist politic cu sediul la Kiev. „Putin înțelege perfect că Ucraina nu va accepta concesii unilaterale și va încerca să folosească această întâlnire cu Trump și respingerea noastră a planului rusesc pentru a acuza Ucraina că nu vrea să pună capăt războiului”, a spus el.

„Nu există o alternativă reală decât înghețarea conflictului de-a lungul frontului actual. Impasul post-războiului din Coreea este mult mai probabil decât o pace durabilă”, a declarat Andrey Kolesnikov, un analist politic cu sediul la Moscova. „Putin ar dori să împartă lumea în sfere de influență cu Trump și Xi. O nouă Ialta și un Război Rece - asta este exact ceea ce își dorește. Este nerăbdător să revendice laurii lui [Iosif] Stalin”, a adăugat Kolesnikov.