Ce analize îți arată din timp riscul real de infarct, de la 35 de ani. Dr. Monica Trofin-Bănescu (Sanador), avertisment pentru românii stresați la serviciu

Bolile cardiovasculare nu mai sunt demult o problemă exclusivă a persoanelor în vârstă. Tot mai des, medicii întâlnesc pacienți de 35-40 de ani care ajung la spital cu afecțiuni cardiace severe, cu o evoluție rapidă și agresivă. În această realitate, prevenția și depistarea precoce devin esențiale pentru a reduce riscurile pe termen lung.

Dr. Monica Trofin-Bănescu, șef secție Cardiologie și coordonator USTACC la Spitalul Clinic Sanador, a explicat că un screening cardiac efectuat la timp poate identifica factorii de risc înainte de apariția oricăror simptome și poate diminua considerabil riscul unor evenimente cardiovasculare majore. În discuția cu Val Vâlcu, medicul a detaliat de ce este important ca evaluarea inimii să înceapă în jurul vârstei de 35 de ani și ce investigații sunt necesare pentru un bilanț complet al sănătății cardiovasculare.

"Am mai spus-o și cu alte ocazii. În ultimii ani vedem pacienți din ce în ce mai tineri care se prezintă cu impact, la care tabloul clinică este extrem-extrem de agresiv, pentru că tinerii au un răspuns la astfel de patologii care încă nu a dezvoltat o compensare. Organismul lor nu este obișnuit cu o boală. Prin urmare, răspunsul în fața unui unui eveniment acut este mult mai agresiv și pacienții tineri trebuie să beneficieze cel mai prompt de o recuperare rapidă, de o reintegrare socială și de un prognostic pe termen lung cât mai bun. De aceea, și asta ca să răspund întrebării dumneavoastră, pacienții sau persoanele în jurul vârstei de 35 de ani ar trebui să facă un screening cardiac."

Medicul subliniază că, atunci când vorbim de un screening cardiac accesibil, punctul de pornire îl reprezintă investigațiile recomandate de medicul de familie: profilul lipidic și măsurarea tensiunii arteriale. Pentru cei care au factori de risc suplimentari sau își doresc o evaluare mai aprofundată, există programe personalizate, stabilite de medicul cardiolog în cadrul consultației de specialitate.

Pe lângă profilul lipidic clasic, sunt tot mai frecvent recomandate analize personalizate, mai specifice pentru evaluarea riscului de a dezvolta boli de inimă. Printre acestea se numără lipoproteina (a), homocisteina și proteina C reactivă (hsCRP) înalt sensibilă. Aceste teste se adaugă profilului lipidic obișnuit și formează un bilanț inițial de screening cardiac, oferind informații mai detaliate despre riscul individual.

Ulterior, în cabinetul de cardiologie se completează evaluarea cu un EKG de 12 derivații, un EKG de rutină și o ecografie cardiacă. Ecografia cardiacă, metodă imagistică non-invazivă, permite aprecierea funcției inimii și a randamentului cardiac, fără a produce disconfort pacientului. Aceste investigații alcătuiesc baza unui bilanț inițial de evaluare, după care, în funcție de vârstă și de factorii de risc asociați, pot fi recomandate și alte teste imagistice, funcționale sau de laborator, mai amănunțite.

"Aceste investigații se fac într-un bilanț inițial de evaluare al pacienților și ulterior, în funcție de vârstă, în funcție de factorii de risc asociați, se pot recomanda și alte investigații mai amănunțite. Investigații mai amănunțite imagistice, funcționale, dar și de laborator", a spus dr. Monica Trofin-Bănescu, șef secție Cardiologie și coordonator USTACC, la Spitalul Clinic Sanador.

Discuția s-a îndreptat apoi către colesterol, un subiect cu care multe persoane s-au obișnuit atât de mult încât nu îl mai consideră alarmant în absența simptomelor. Dr. Monica Trofin-Bănescu a explicat de ce valorile colesterolului nu trebuie ignorate și ce analize pot oferi indicii importante privind riscul genetic de a dezvolta boli cardiovasculare.

"Testele de sânge încep cu colesterolul. Deja o mare parte a publicului e familiarizat cu conceptul de colesterol bun și colesterol rău. Știu că trigliceridele crescute sună semnalul de alarmă, pe de o parte, pe de altă parte, nu prea se sperie: "E mare, dar, uite, nu doare nimic, mai vedem". Regimul alimentar poate să nu poate fie ținut, nu știm cât de util...", a intervenit apoi Val Vâlcu.

"Exact, oamenii oarecum s-au obișnuit cu conceptul acesta: "Am colesterolul rău mare, nu mai impresionează". Oamenii au nevoie de informații suplimentare și atunci ne interesează să mergem mai în profunzimea lucrurilor.

Sigur, să fie colesterolul rău mare în sânge nu este ceva de dorit, dar generația aceasta de 35-45 de ani, care este focusată pe sănătatea sa fizică, are nevoie de informații mai specifice. De exemplu, unul din părinți a avut evenimente coronariene, afecțiuni cardiovasculare, și persoana respectivă se întreabă pe care dintre părinți îi va moșteni.

Răspunsul este simplu: lipoproteina (a), care arată practic riscul genetic de a dezvolta afecțiuni cardiovasculare. Asta încerc să subliniez de fiecare dată în discuțiile cu aceste persoane care vin pentru o evaluare cardiologică, fiecare indicator reprezintă un un maker de prognostic, dar cumva tabloul clinic trebuie gândit în ansamblu. De exemplu, există persoane care spun: "Am mâncat sănătos toată viața, nu am fumat, mi-am păstrat o greutate optimă și cu toate acestea am făcut infarct miocardic". Da, sunt de acord că este furstrant, dar nu a fost tabloul clinic complet.

Tabloul clinic complet ar fi să ne uităm și ce moștenim genetic de la părinții noștri, ce destin medical au avut ei și aceste analize mai specifice, cum este lipoproteina (a), care arată riscul nostru genetic, indiferent de factorii de risc de a dezvolta afecțiuni cardiovasculare", a explicat medicul.

Astfel, chiar și persoanele care au avut un stil de viață corect – alimentație echilibrată, lipsa fumatului, menținerea unei greutăți optime – pot fi expuse unui risc crescut din cauza moștenirii genetice. Evaluarea reală a riscului cardiovascular nu se poate opri doar la stilul de viață, ci trebuie să includă și istoricul familial și markerii biologici specifici.

Întrebată cât de mult influențează stresul sănătatea inimii, dr. Monica Trofin-Bănescu a subliniat că acesta este un factor major de risc cardiovascular și a oferit câteva repere pentru gestionarea lui în viața de zi cu zi.

"Contează stresul, profesia? Nu prea poți reduce stresul în lumea modernă: solicitări acasă, la serviciu, traficul te stresează...", a întrebat apoi Val Vâlcu.

"Da, stresul este un factor de risc cardiovascular extrem de important și asta s-a dovedit prin migrarea populației către mediile urbane. Deci știm deja că stresul este un factor de risc cardiovascular important, dar mai important de atât, în ultimii ani se dezvoltă conceptul de cum manageriem stresul. Cu alte cuvinte, perceperea stresului este într-o oarecare manieră și ceva subiectiv și s-au dezvoltat metode de management al stresului, tot în ideea de a scădea riscul de afecțiuni cardiovasculare. A fost și un studiu foarte cunoscut, pe o durată foarte mare de ani. Ideea studiului era care este secretul unei vieți împlinite sau a unei vieți fericite, dar prin corelații s-a văzut că a scăzut și stresul. Unul dintre răspunsuri a fost natura relațiilor umane pe care le dezvoltăm. Cu alte cuvinte, relațiile sociale pe care le avem cu colegii la muncă, cu oamenii cu care interacționăm în trafic, cu familia noastră, cu prietenii noștri, sunt un un mod extrem de benefic de a manageria stresul", a mai spus a spus dr. Monica Trofin-Bănescu, șef secție Cardiologie și coordonator USTACC, la Spitalul Clinic Sanador.

"Avem și expresia își face inimă rea", a amintit Val Vâlcu.

"Exact, aceste metafore au în spate un substrat. Contează extrem de mult cum răspundem la situațiile stresante și ce metode avem de a scădea nivelul de stres", a punctat medicul.