Cazimir Țino // Retrospectiva anului 2022 și provocările anului 2023

Sine ira et studio

Este un lucru obișnuit ca la finalul fiecărui an să privim în urmă critic, iar viitorul să îl privim cu speranță. Vom încerca să dăm numai câteva repere a ceea ce s-a întâmplat important în sau pentru R. Moldova și a ceea ce este de așteptat a se întâmpla în anul care vine. Cu accent pe apropierea de lumea occidentală și valorile europene, versus îndepărtarea de lumea rusă, autocratică și, mai nou, războinică (pentru a fi eleganți în exprimare). Pentru o ușurare a lecturii, vom adopta criteriul cronologic.

Evenimente importante din anul 2022:

-24 februarie: Rusia, sprijinită de facto de Belarus, începe războiul de agresiune asupra Ucrainei. Este cel mai grav incident de securitate și cea mai încordată perioadă a relațiilor dintre Rusia și Occident de după 1945. R. Moldova este afectată direct, prin câteva explozii în raioanele sale de la dreapta Nistrului, respectiv prin violarea spațiului ei aerian de către rachetele rusești. Dar mai ales indirect, prin succesiunea de crize fie declanșate, fie amplificate de începerea războiului: criza refugiaților, criza energetică, de securitate, economică, criza de leadership și de viziune strategică, încercările de stradă de destabilizare politică;


-3 martie: R. Moldova depune oficial cererea de aderare la UE, după Ucraina și Georgia. Amânată în mai multe rânduri încă din 2014, R. Moldova găsește în sfârșit un moment prielnic, o adevărată fereastră de oportunitate pentru a adresa o astfel de cerere;


-22 aprilie – 12 mai: R. Moldova răspunde chestionarului de aderare al Comisiei Europene;


-17 iunie: Comisia Europeană recomandă acordarea statutului de stat candidat R. Moldova și Ucrainei. Nu și Georgiei;


-23 iunie: Consiliul European acordă statutul oficial de stat candidat R. Moldova și Ucrainei;

Evenimente așteptate pentru anul 2023:

-Deschiderea noului Punct Trecere Frontieră între România și R. Moldova, la Bumbăta – Leova (al șaptelea P.C.T.F. rutier dintre cele două state), pe pod de pontoane. (Trebuia să fie gata încă din noiembrie, dar timpul are alte valențe la porțile Orientului...);


-În primăvară: Cel de-al II-lea summit al Comunității Politice Europene, la Chișinău;


-Recensământul populației și locuințelor: ultimul, cel din 2014, nu mai reflectă demult realitatea. Plus că planează mari semne de întrebare asupra corectitudinii culegerii și prelucrării datelor;


-Recensământul general agricol: ultimul (și singurul, până acum) a fost în 2011;


-Aderarea R. Moldova la Grupul de la Craiova: acesta este un grup de cooperare a 4 state din Balcani (România, Bulgaria, Serbia și Grecia) asemănător Grupului de la Visegrad, pentru o mai strânsă cooperare între membrii săi și adâncirea integrării europene. Aderarea Chișinăului ar apropia-o și mai mult de sud-estul european și ar îndepărta-o de „ruskii mir”;


-Semnarea Acordului de Comerț Liber dintre Republica Moldova și Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS): negocierile sunt deja într-un stadiu avansat, până acum desfășurându-se 5 runde de negocieri. Ultima, la Geneva, în 5 și 6 decembrie;


-Renunțarea R. Moldova la statutul de observator pe lângă Uniunea Economică Eurasiatică: Chișinăul a fost introdus în acest nou CSI, pe ușa din dos, de către socialistul prorus Dodon, în 14.04.2017;


-Retragerea R. Moldova din Comunitatea Statelor Independente (CSI): Chișinăul este singura țară candidată la UE care stă încă cu șezutul în două luntri. Balticii nu au participat niciodată la CSI. Georgia și Ucraina s-au retras. Până și Turkmenistanul nu este decât un stat asociat;


-Iunie 2023: Îndeplinirea de către Chișinău a celor 9 condiționalități inițiale ale Comisiei Europene (și, foarte probabil, și a altora, suplimentare);


-Toamna lui 2023: publicarea primului Raport major de convergență al UE cu privire la R. Moldova: de aceea este imperios necesară îndeplinirea condiționalităților până la Raport;


-Formarea, de către Chișinău, a echipei de negociere a aderării la UE;


-Înființarea, de către Chișinău, a unor Autorități Naționale de Management, condiție sine-qua-non pentru debursarea și accesarea fondurilor de preaderare ce vor veni (dacă R. Moldova își face temele. Dacă nu, atunci aceste fonduri vor fi amânate sine die);


-Comisia Europeană recomandă începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova;


-Aderarea R. Moldova la Adunarea Regiunilor Europene (AER): cea mai vastă rețea independentă a regiunilor din toată Europa, este un important forum al cooperării regionale;


-Accederea R. Moldova la Programul de Dialog Intensificat cu NATO: pentru a se pregăti mai bine la amenințările de securitate din partea Rusiei;


-Începerea demersurilor R. Moldova pentru obținerea statutului de membru – sau cel puțin de observator – al Chartei Adriatice: s-a văzut clar că Rusia nu dă doi bani pe neutralitatea republicii;


-29 octombrie 2023: alegeri locale în R. Moldova;


-15 noiembrie 2023: aniversarea a 100 de ani de la înființarea Mitropoliei Basarabiei: la un secol distanță, toate bunurile materiale și de cult confiscate de bolșevicii ruși nu i-au fost încă redate Bisericii românești din Basarabia.

Pe scena politică internă s-au petrecut, de asemenea, mișcări interesante. De exemplu, mișcările de stradă, interesate material, ale celor de la Partidul Șor urmate de punerea sub semnul întrebării a legalității existenței acestui partid. Și, dacă tot veni vorba de partide: în 2022 au apărut patru noi partide. Dintre acestea, însă, doar două sunt vizibile și cu șanse reale de câștig electoral. Acestea sunt, chiar dacă pe poziții diametral opuse, Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (liberal, proeuropean, proromânesc, condus de fostul deputat și ambasador în SUA Igor Munteanu), respectiv Mișcarea Alternativa Națională (populist, de facto eurosceptic, rusofil, condus de actualul primar al Chișinăului, Ion Ceban. Acesta a fost mai întâi membru al Partidului Comuniștilor între 2004-2012, apoi al Partidului Socialiștilor, între 2012-2019. Un proverb spune că ce naște din pisică, șoareci mănâncă.) Dar pentru că politicul este un subiect mult prea vast, îl vom trata într-un articol aparte.

Până atunci, vă propun să urmărim îndeaproape evenimentele lui 2023 și să vedem câte dintre cele previzionate mai sus vor fi sau nu duse la îndeplinire de actuala guvernare. Este adevărat că aceasta a nimerit niște vremuri cum nu se poate mai dificile. Dar nu spuneau ei că au cei mai buni oameni? Iată, au șansa extraordinară de a demonstra această pretenție. În plus, pentru asta au fost aleși și sunt plătiți: ca să se descurce la superlativ pentru binele republicii. Vremea tânguielilor și scuzelor a trecut.