Câtă IMUNITATE au judecătorii? Comisia de la Veneţia a explicat cum pot fi traşi la răspundere magistraţii

Comisia de la Veneţia susţine, într-un răspuns la o solicitare a preşedintelui Curţii Constituţionale din R. Moldova, Alexandru Tănase, că judecătorii pot fi traşi la răspundere penală pentru deciziile lor, dacă eroarea este cauzată de intenţie sau de neglijenţă gravă.

„Judecătorii pot fi traşi la răspundere penală pentru deciziile lor doar în cazul în care vinovăţia individuală este dovedită şi eroarea se datorează intenţiei sau neglijenţei grave. (..) Este necesar de a stabili un echilibru între imunitatea judecătorilor, ca mijloc de protecţie a acestora împotriva presiunii nejustificate şi a abuzului din partea celorlalte puteri ale statului sau a persoanelor fizice (imunitate funcţională), şi faptul că un judecător nu este mai presus de lege (răspundere).

(...) Răspunderea penală şi cea disciplinară nu se exclud reciproc: sancţiunile disciplinare pot fi în continuare opozabile în cazul unei achitări în materie penală; de asemenea, neiniţierea procedurii penale pe motiv că nu s-a reuşit stabilirea vinovăţiei sau a faptelor într-un caz penal, nu înseamnă că judecătorul dat nu a comis nici o încălcare disciplinară, anume dată fiind natura diferită a celor două tipuri răspunderi", se arată în răspunsul Comisiei de la Veneţia.

Precizările vin ca urmare a unei solicitării unui punct de vedere formulat de preşedintele Curţii Constituţionale a R. Molodova privind răspunderea magistraţilor. Întrebările transmise de Curtea Constituţională a R. Moldova se referă la libertatea de care se bucură judecătorul în exercitarea funcţiilor de judecare în raport cu libertatea altor judecători şi cea a instanţelor superioare, care pot casa deciziile pronunţate de judecătorii din instanţele de nivel inferior.