Cât de mult plastic ingerăm într-o singură săptămână? Un studiu a dezvăluit rezultate îngrijorătoare

Cu cât experții află mai multe despre microplastice și impactul lor asupra corpului uman, cu atât mai îngrijorătoare sunt datele rezultate. Cercetătorii de la Universitatea de Medicină din Viena au publicat un nou studiu, care rezumă toate cunoștințele actuale despre micro și nanoparticulele plastice (MNP) și despre modul în care acestea ajung în intestinul nostru.

Potrivit datelor, prezentate în revista Exposure and Health, este vorba de aproape 100.000 de particule pe an dacă alegem să bem din sticle de plastic.

MNP-urile sunt mici, dar nu sunt toate la fel. Microplasticele au o dimensiune cuprinsă între 0,001 și 5 milimetri și pot fi uneori invizibile cu ochiul liber, în timp ce nanoplasticele sunt definite ca având o dimensiune mai mică de 0,001 milimetri.

Potrivit unui comunicat postat pe site-ul universității, persoanele care beau din sticle de plastic ingeră aproape 90.000 de particule de plastic în fiecare an.

„Problema devine tot mai gravă cu fiecare zi”

În funcție de zona în care locuiesc, persoanele care nu beau apă din sticla, ar putea reduce această cantitate cu până la 50.000 de particule mai puțin, adică aproximativ la jumătate.

Profesorul și co-autorul studiului Lukas Kenner a declarat pentru biroul de presă al universității că nu există o lipsă de efecte negative din cauza consumului de microplastice, dar că este chiar mai rău pentru persoanele care se luptă deja cu boli cronice.

„Un intestin sănătos are mai multe șanse de a evita riscul unor boli”, a declarat Kenner în comunicat. „Dar modificările locale din tractul gastrointestinal, cum ar fi cele prezente în cazul bolilor cronice sau chiar al stresului, ar putea să le facă sensibile la efectele nocive ale MNP-urilor.”

Echipa a scris în studiu că abordarea consumului global de plastic este necesară, dar complicată. Industria de îngrijire a sănătății folosește atât de mult plasticul deoarece este mai sigur și mai steril în mediile chirurgicale și spitalicești.

Există procese naturale care ar putea digera plasticul?

Protezele, mănușile de examinare, seringile sterile, benzile adezive pentru bandaje, pungile și tuburile de sânge, valvele cardiace, toate sunt fabricate din plastic.

De unde provin exact cele mai răspândite tipuri de MNP, cât de mult este excretat ulterior de către organism, cum pot medicii să le urmărească în corpuri și dacă există procese naturale care ar putea digera plasticul sunt toate preocupări pentru autori.

Echipa spune că trebuie să se facă mai mult pentru a studia particulele, și rapid, deoarece cantitatea pe care oamenii o mănâncă crește tot timpul.

„Este nevoie urgentă de a afla dacă și cum MNP-urile pot transforma celulele. Problema devine tot mai urgentă cu fiecare zi”, au concluzionat experții, potrivit Futurism și Descoperă.