CALM: Proiectul bugetului de stat pentru anul 2018 NU corespunde strategiei de descentralizare

Proiectul bugetului de stat pentru anul 2018 nu este corelat cu strategia descentralizării care expiră în 2018, inclusiv cu recomandările Consiliului Europei, se arată într-o declarație a Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM).

Directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, susține că, în domeniul salarizării, există o discriminare vădită și lipsă totală de respect față de autoritățile locale: „Salarii mărite doar pentru Guvern și Parlament! Și aceasta în condițiile în care Consiliul Europei deja a anunțat despre vizita de monitorizare care va avea loc la mijlocul lui decembrie 2017 și în cadrul căreia vor fi evaluate progresele în domeniul respectării angajamentelor Republicii Moldova pe domeniul democrației locale și implementării foii de parcurs”.

Furdui avertizează că, cel mai probabil în martie 2018, Consiliul Europei va adopta o nouă rezoluție privind situația democrației locale din Republica Moldova.

„În această situație, este foarte greu de înțeles poziția unor instituții guvernamentale, care nu țin cont de domeniul dat, nu oferă nicio soluție, resping în totalitate soluțiile propuse de CALM, fără a le discuta, și în fine, pun sub lovitură Guvernul Republicii Moldova în raport cu partenerii săi”, crede Furdui.

La dezbaterile publice pe marginea proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2018, organizate săptămâna trecută de Comisia economie, buget și finanțe a organizat, ministrul Finanţelor, Octavian Armașu a declarat că bugetul este elaborat în baza prognozei veniturilor, reieşind şi din situaţia pe care o avem atât în cazul bugetului central, cât şi cea a bugetelor locale.

„În ceea ce priveşte capacitatea de a majora veniturile la bugetele locale, noi am vorbit nu o singură dată la acest subiect. Noi am dat anumite instrumente autorităților locale, am acordat dreptul autorităților de a anula anumite facilități care există la taxele și impozitele locale, am acordat dreptul APL de a majora unele rate ale impozitelor pe imobile, dar APL nu aplică acest instrument, ca să-și majoreze aceste venituri, APL trebuie să aibă curaj politic și să majoreze taxele. Acestea sunt veniturile și trebuie să reieșim din ele”, a spus Armașu.

„Atunci când spuneți că ați acordat APL acea rată de a mări impozitul pe imobil de la 0 la 0,4, vă rugăm să atrageți atenția că în 95% din comunitățile locale nu s-a făcut evaluarea imobilelor, fiindcă din bugetul de stat urmau a fi finanțate aceste lucrări. În rezultat, această majorare nu a avut nici un impact. Iar în documentele strategice despre care am amintit este specificată oferirea noilor surse de venit. CALM a venit cu vreo 15 propuneri în acest sens, pe care, din păcate, nu am avut posibilitatea să le discutăm”, a atenționat directorul executiv al CALM.