Bruxelles-ul pregătește UE pentru extindere: clauze de salvgardare și foi de parcurs pentru țările candidate

Comisia Europeană îşi va prezenta marti, după luni de întârziere, propunerile menite să calmeze îngrijorările celor 27 de state membre cu privire la posibila aderare a unor noi ţări la Uniunea Europeană, începând cu Ucraina.

Măsurile de „pre-extindere”, aşa cum sunt numite în jargonul de la Bruxelles, urmăresc în principal să pregătească Uniunea Europeană pentru şocul provocat de extinderea sa la peste 30 de membri.

Din lista statelor candidate, patru ţări se află mai mult sau mai puţin aproape de linia de sosire: Muntenegru, Albania, Moldova şi Ucraina.

În cazul primelor trei, procesul este considerat relativ simplu. Toate sunt ţări mici, cu populaţii care nu depăşesc trei milioane de locuitori. Muntenegru are chiar puţin peste 600.000 de locuitori.

Ucraina reprezintă însă o situaţie mult mai complicată. Este o putere agricolă, cu o populaţie de aproximativ 40 de milioane de locuitori, iar teritoriul său a fost devastat de război. Integrarea acestei ţări în Uniunea Europeană se anunţă, prin urmare, mult mai dificilă.

Bruxelles-ul ia în calcul un set de „clauze de salvgardare”, potrivit unor diplomaţi, pentru a proteja actualele state membre în momentul în care ţările candidate vor adera la UE.

Printre domeniile vizate se numără agricultura europeană, considerată strategică de mai multe state, inclusiv Franţa şi Polonia. Au fost discutate mai multe ipoteze. Una dintre acestea ar presupune excluderea Ucrainei de la o parte a Politicii Agricole Comune (PAC), potrivit unor diplomaţi de la Bruxelles.

Totuşi, nu există nicio garanţie că asemenea măsuri vor fi suficiente pentru a înclina balanţa în favoarea extinderii. Fiecare nouă aderare trebuie aprobată de toate statele membre. În plus, acordul trebuie ratificat de parlamentele naţionale ale celor 27 de ţări sau prin referendum, iar în unele state acest proces se anunţă deosebit de dificil.

„CAI TROIENI”

Pe fondul precedentului creat de Ungaria, mai multe state membre se tem şi de posibilitatea ca un nou venit să blocheze deciziile Uniunii. O asemenea situaţie ar putea paraliza orice iniţiativă, chiar dacă ea ar fi susţinută de o majoritate covârşitoare a statelor.

„Trebuie să ne asigurăm că nu lăsăm să intre cai troieni”, a declarat în luna august comisarul european pentru extindere, Marta Kos.„Astfel de măsuri sunt indispensabile, nu doar de dorit. Este esenţial să instaurăm încrederea şi unitatea în cadrul Uniunii noastre pentru a putea accepta noi membri”, a adăugat ea.

Ungaria, condusă de Viktor Orban, a blocat timp de trei ani mai multe măsuri în sprijinul Ucrainei, folosindu-şi de fiecare dată dreptul de veto. Victoria lui Peter Magyar la alegerile din aprilie a schimbat situaţia, însă mai multe state membre solicită în continuare mecanisme de protecţie.

Limitarea dreptului de veto reprezintă un element „important” al mecanismului, a subliniat luni un diplomat la Bruxelles.

În acelaşi timp, nu se pune problema ca un stat membru să poată renunţa la statul de drept sau la valorile comune ale Europei. Şi în acest caz sunt analizate măsuri de protecţie, inclusiv posibile sancţiuni, au indicat diplomaţii.

FOI DE PARCURS

Ţările candidate, descurajate de propunerile anterioare, care presupuneau în principal prelungirea aşteptării înaintea unei eventuale aderări, insistă acum asupra unor obiective clare şi realizabile. „Pentru noi, este foarte important ca ţara noastră să adere la Uniunea Europeană cât mai repede posibil. Iar obiectivul nostru este o aderare deplină”, a reamintit luni prim-ministrul moldovean Vasile Tofan, aflat într-o vizită de lucru la Bruxelles.

Pentru a le convinge să accepte aceste „clauze de salvgardare”, Comisia Europeană va propune, de asemenea, integrarea treptată a statelor candidate în anumite politici şi programe europene, precum Erasmus sau programele de cercetare.

„Vom propune în curând foi de parcurs pentru ţările candidate cele mai avansate”, a promis, la jumătatea lunii septembrie, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Cele patru ţări speră să adere la Uniunea Europeană înainte de sfârşitul anului 2030. Muntenegru îşi propune un termen şi mai ambiţios, respectiv anul 2028.