Bruxelles propune aderare rapidă la UE cu vot limitat pentru noii membri. Moldova deschisă compromisului, Ucraina și Muntenegru resping formula

Ţările care aşteaptă de ani de zile să adere la UE sunt împărţite în privinţa planurilor elaborate la Bruxelles de a le permite să devină membre mai repede, dar fără drepturi de vot depline, aşa cum se întâmplă în mod obişnuit. Această soluţie este privită ca o modalitate de integrare accelerată a noilor state, inclusiv Moldova şi Ucraina, relatează POLITICO.

Comisia Europeană analizează ideea ca noii membri să primească drepturi de vot depline doar după ce UE îşi va revizui modul de funcţionare, pentru a calma temerile ţărilor deja membre că o Uniune extinsă ar face mult mai dificilă luarea deciziilor în unanimitate. Prin această abordare, ar fi îngreunată folosirea dreptului de veto de către state individuale şi s-ar reduce riscul deraierii unor politici comune.

În prezent, noii membri obţin imediat drepturi de vot depline, aşa cum s-a întâmplat în cazul Croaţiei, ultima ţară care a aderat la UE, în 2013. Printre competenţele care ar putea fi limitate într-o primă fază se numără dreptul noilor membri de a bloca sancţiunile, alături de alte decizii care necesită acum acordul tuturor statelor UE. Liderii europeni au constatat că este nevoie de mult timp pentru a contracara ameninţările cu veto venite de la guverne populiste, precum cele din Ungaria şi Slovacia.

Planul de reducere temporară a drepturilor de vot a fost lansat la sfârşitul anului trecut de oficiali şi guverne pro‑integrare pentru a da un nou impuls procesului de extindere, blocat în special de Ungaria şi de câteva alte capitale. Acestea se tem că noii membri ar aduce concurenţă nedorită pe pieţele locale sau ar putea afecta interesele de securitate. Ungaria a ameninţat în repetate rânduri cu veto asupra aderării Ucrainei la UE.

Comisarul UE pentru extindere, Marta Kos, a afirmat pentru POLITICO că propuneri concrete vor fi prezentate „în februarie sau martie”. Ea a subliniat că „un element complet nou” creează un sentiment sporit de urgenţă. „Există forţe distructive externe care ar dori să ne vadă eşuând – ele acţionează împotriva ţărilor noastre candidate, dar noi suntem ţinta principală”, a avertizat Kos.

Planul urmează să fie detaliat de Comisia Europeană înainte de a fi prezentat liderilor naţionali şi foarte probabil discutat la viitoarele summituri ale Consiliului European. În acelaşi timp, experţii trebuie să evalueze dacă o astfel de modificare este compatibilă cu tratatele fundamentale ale UE.

VIZIUNI OPUSE PRINTRE ŢĂRILE CANDIDATE. POZIŢIA MOLDOVEI

Perspectiva unei aderări iniţiale fără drepturi de vot depline stârneşte reacţii mixte în rândul ţărilor candidate. În puţinele state din Europa de Est şi din Balcanii de Vest care aşteaptă să intre în blocul comunitar apare tot mai clar o divizare privind condiţiile ce însoţesc cererile lor. Unele insistă că trebuie să beneficieze de toate avantajele apartenenţei la UE, altele ar accepta, pentru început, doar să fie la masa unde se poartă negocierile şi se iau deciziile importante.

Edi Rama, premierul Albaniei – ţară care are deschise în prezent toate aşa-numitele „clustere” de negociere pe care trebuie să le parcurgă – a declarat pentru POLITICO că noile măsuri reprezintă o „idee bună” şi că Albania ar accepta chiar şi o perioadă fără un comisar propriu la Bruxelles. El a subliniat că ţara sa nu doreşte să conteste voinţa marilor membri fondatori, precum Franta şi Germania. „În cele din urmă, ei sunt adulţii din familie care iau deciziile importante”, a spus Rama, adăugând că pentru statele mai mici ale UE există şi un avantaj: dacă ţările mari „o dau în bară”, vina nu cade pe umerii noilor membri.

Salome Zourabichvili, ultima preşedintă aleasă direct a Georgiei, a afirmat că susţine de mult timp un astfel de aranjament în discuţiile cu oficialii europeni. Rolul ei în relaţia cu Bruxelles-ul a fost însă redus de partidul de guvernământ Visul Georgian, într-o mişcare criticată la nivel european, iar negocierile de aderare cu Georgia au fost întrerupte pe fondul avertismentelor privind regresul democratic. „Ca ţară mică, este foarte clar că interesul nostru este să facem parte dintr-o comunitate, dintr-o familie, şi să participăm la programele care alcătuiesc UE, nu să fim un factor de decizie egal cu ţările care au stat la originea acestei organizaţii şi care sunt mult mai puternice”, a declarat Zourabichvili pentru POLITICO. „Cred că este foarte logic dacă vrei să ai o organizaţie care poate lua decizii în mod eficient”, a adăugat ea.

Moldova, a cărei cerere de aderare este strâns asociată cu cea a Ucrainei, şi-a exprimat interesul de a vedea detaliile acestor propuneri. „Suntem pregătiţi să ne asumăm responsabilităţi într-o etapă timpurie şi am saluta oportunitatea de a participa la aceste discuţii şi de a contribui la conturarea lor”, a declarat un oficial moldovean de rang înalt, sub protecţia anonimatului. „În acelaşi timp, aderarea deplină – cu drepturi egale şi participare deplină la procesul decizional al UE – trebuie să rămână obiectivul clar şi final”, a subliniat acesta.

Ucraina, care a implementat reforme ample în procesul de aderare chiar şi în condiţiile agresiunii Rusiei, se arată însă reticentă faţă de formula propusă. „Dacă vorbim despre aderarea la UE, aceasta trebuie să fie deplină”, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski în luna noiembrie.

Muntenegru, cea mai avansată ţară candidată în procesul de negociere, insistă şi ea că nu este nevoie să fie schimbate condiţiile de dobândire a statutului de membru. Autorităţile de la Podgoriţa se aşteaptă să încheie procesul de verificare în acest an. „Fapt este că UE era deja formată din 28 de state membre”, a declarat preşedintele muntenegrean Jakov Milatović pentru POLITICO. „Iar în prezent, avem 27 din cauza Brexitului. Aşadar, în această privinţă, dacă Muntenegru devine cel de-al 28-lea stat membru al UE până în 2028, atunci răspunsul (la întrebarea dacă este nevoie de reorganizare) este nu, nu-i aşa? ... Dar aceasta este cu siguranţă întrebarea la care ar trebui să răspundă liderii UE”, a spus el.

În timp ce ţările candidate continuă reformele necesare pentru a deveni membre ale blocului, comisarul Marta Kos atrage atenţia că mai sunt multe de făcut pentru a convinge statele membre actuale că vor exista garanţii suficiente. „Negocierile sunt o parte tehnică; trebuie să luăm în considerare partea politică, adică statele membre”, a punctat ea.