BIOGRAFIE // Revista „Contrafort” – 20 de ani

Aniversare // Revista „Contrafort”, una din cele mai bune publicații de cultură din întreg spațiul românesc, a marcat, la sfârșitul lunii octombrie, 20 de ani de existență

Revista „Contrafort” are o biografie de admirat, mai ales într-un spațiu precum cel basarabean, unde inițiativele culturale sunt de obicei timide și de scurtă durată. Colecția „Contrafort” adună până în prezent 230 de numere de revistă și este un argument solid că la Chișinău există un proces literar de care trebuie să se țină seama.

Lansată în octombrie 1994

Proiectul „Contrafort” a fost gândit de Vasile Gârneț și Vitalie Ciobanu ca o revistă chemată să ofere un spațiu de expresie și afirmare pentru o nouă generație de scriitori basarabeni – „optzeciștii”-, cei care au debutat editorial în ultimii ani de existență a Uniunii Sovietice, o promoție literară crescută în bibliotecile underground, declarându-și filiațiile profunde cu Generația 80 din România: Mircea Nedelciu, Mircea Cărtărescu, Ion Bogdan Lefter, Ion Stratan, Alexandru Mușina, Gheorghe Crăciun, Mariana Marin, Matei Vișniec, Traian T. Coșovei, Florin Iaru, Mariana Codruț, Liviu Antonesei ș.a.

Revista a fost lansată în octombrie 1994, cu susținerea Fundației Culturale Române – președinte Augustin Buzura, reputatul prozator de la Cluj, căruia i-a plăcut ideea unei publicații de tip nou, care să ofere o altă imagine a culturii dintre Prut și Nistru, să pună în valoare metabolismul, evoluția, dorința de emancipare a tinerilor scriitori grupați în jurul „Contrafortului”, în raport cu miturile și clișeele legate de spațiul basarabean.

Oglindă a vieții culturale

În editorialul numărului 9-10/2014, care marchează 20 de ani de la apariția „Contrafortului”, Vitalie Ciobanu notează: „Odatăcu primul număr al „Contrafortului”, enunțam și programul publicației, pe care, ulterior, l-am sintetizat în două teze: promovarea spiritului critic și sincronizarea cu literatura română contemporană. O revistă a creației literare, oglindă a vieții culturale, arenă a dezbaterilor intelectuale și civice pe teme de larg interes pentru un public cultivat și exigent… Scriitorii, intelectualii de o parte și alta a Prutului, care s-au alăturat acestui proiect, au convins statul român, care ne descoperea, după 50 de ani de dictatură și înstrăinare, prins la rândul său în plasa unor clișee despre Basarabia, că provincia noastră poate fi privită și altfel decât cu condescendența rezervată unei rude mai bicisnice, lovite de Dumnezeu, că merită mai mult decât a fi căinată și îngânată în ceea ce are ea mai deplorabil și mai conservator, că inocența unui sentiment național regăsit miraculos în abisul deznaționalizării rusești poate evolua, prin intelectualii formați în condiții de libertate, spre o conștiință estetică superioară și un spirit critic matur, afirmând drepturi egale pentru basarabeni la festinul culturii române moderne. Și că noile elite culturale din stânga Prutului trebuie susținute, că în ele rezidă șansa de evoluție și emancipare a teritoriului dintre Prut și Nistru”.

Une anthologie de la poésie moldave

Din sumarul acestui număr aniversar, reținem în mod special un amplu interviu cu scriitorul, istoricul, semioticianul Sorin Alexandrescu, o personalitate remarcabilă a vieții culturale românești, profesor vreme de 30 de ani la Universitatea din Amsterdam, cel care a publicat și prima antologie poetică a optzeciștilor basarabeni – Une anthologie de la poésie moldave – ediţie bilingvă, franceză-engleză (Ed. L’Esprit des péninsules, Paris, 1996). Dialogul reprezintă o radiografie extrem de percutantă a realităților și mentalităților românești la 2014. În pasajul consacrat Basarabiei, Sorin Alexandrescu exprimă un crez al său: „Totdeauna am crezut și am dorit reunificarea României cu Basarabia, dar nu o reunificare oricum, care să ducă la repetarea unor greșeli din trecut, ba nici chiar la impresia că se fac iar greșeli. În amândouă statele, doar o democrație stabilă și o administrație responsabilă pot lucra cu folos la construirea unei țări noi, cu ambele picioare – ca să zic așa – ancorate stabil în Europa. Aștept o asemenea Românie și sper să o și văd în această viață”.

„Reper de inteligență și spirit critic”

Traseul revistei „Contrafort” este reflectat și de ancheta susținută de colaboratorii revistei, care răspund la întrebarea „Cum v-ați simțit în paginile Contrafortului și ce înseamnă pentru Dvs. colaborarea cu revista noastră?”. Reproducem un citat din răspunsul scriitorului Nicolae Negru: „După „Sud-Est (cultural)”, apărut într-un moment care părea mai propice, revista „Contrafort” a fost pentru mine un reper de inteligenţă şi de spirit critic, novator, o platformă de exerciţiu, de practică și orientare artistică, estetică, dar, nu în ultimul rând, şi civică, în mijlocul unei realităţi fluide, contradictorii şi tot mai opace, o punte de comunicare cu spaţiul de dincolo de Prut şi cu cel european în general. Preţuiesc mult spiritul colegial, de camaraderie şi solidaritate intelectuală, „inclusivitatea”, europenitatea pe care le-au „cultivat” Vasile Gârneţ şi Vitalie Ciobanu şi le-am sesizat în paginile revistei. Dar mai cu seamă apreciez faptul că nu au cedat dezamăgirilor, dificultăţilor enorme, că au perseverat. Nu vom exagera dacă vom spune în acest moment aniversar, dar şi critic pentru soarta de mai departe a revistei „Contrafort”, că a mers în pas cu istoria şi a făcut istorie”.

Noutățile ediției septembrie-octombrie 2014

Cronicile de carte din acest număr sunt semnate de Grigore Chiper (despre antologia poetică a lui Nicolae Leahu), Mircea V. Ciobanu (despre ultima carte semnată de veteranul scrisului nostru Vladimir Beșleagă), Alexandru Tabac (despre cartea de memorii a uneia dintre cele mai importante traducătoare din literatura universală pe care o avem – Antoaneta Ralian), de istoricul Alexandru-Florin Platon, care prezintă un incitant volum de Henry Kissinger (fost consilier al președintelui Nixon și secretar de stat american – volum intitulat „World Order”).

La capitolul literatură străină facem cunoștință cu poetul ceh Jakub Řehák și romancierul german Olaf Kühl.

Le urăm scriitorilor de la „Contrafort” inspirație și cât mai multe numere de revistă într-o biografie ce continuă, în pofida impedimentelor din ultima perioadă, să se scrie.