COMPENSAȚII după EMBARGO // Banii statului, între AJUTOR și CHILIPIR

SUPORT // Salutate de agricultori, compensațiile promise de Guvern producătorilor de mere și prune sunt privite cu scepticism de experți

Producătorii agricoli care au pierderi enorme din cauza embargoului introdus de Federația Rusă vor primi compensații de la stat. O decizie în acest sens a fost avizată săptămâna aceasta de Guvern. Deocamdată, nu au fost stabilite condițiile de acordare a acestor ajutoare și categoriile de beneficiari, dar agricultorii se bucură deja de suportul pe care îl promite statul. Experții economici avertizează, însă, că acordarea compensațiilor i-ar putea determina pe mulți agricultori să paraziteze pe spinarea statului.

„Facem calcule”

Potrivit hotărârii adoptate ieri de Guvern, producătorii de prune vor primi compensații de 1,2 lei pentru un kilogram, cei de mere timpurii - de 1,5 lei pentru un kg, iar agricultorii care cresc castraveți și roșii vor primi câte 80 de bani pentru un kilogram. Membrii Guvernului urmează să mai stabilească mărimea compensațiilor pentru producătorii de struguri. Iar Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) a început deja să lucreze la elaborarea regulamentului de acordare a acestor compensații.

„Deocamdată, nu vă pot spune nimic concret. Facem calculele ca să vedem de ce sumă de bani vom dispune pentru aceste compensații. Avem discuții cu mai mulți parteneri care ne-au promis să ne acorde un suport financiar în acest sens. Ulterior, vom stabili și categoriile de beneficiari, dar și condițiile de acordare a compensațiilor”, a declarat ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, pentru Ziarul NAȚIONAL.

Condiții pentru compensare

Banii urmează a fi acordați prin intermediul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură. Potrivit președintelui Uniunii „UniAgroProtect”, Alexandru Slusari, pentru a compensa pierderile tuturor producătorilor de legume, mere timpurii și prune, Guvernul va avea nevoie de circa 200 de milioane de lei. „Este o formulă reușită de susținere a agricultorilor. Păcat că nu au fost stabilite condiții de compensare a pierderilor și pentru producătorii de mere de iarnă, dar cred că la acestea se va reveni mai târziu”, ne-a explicat Slusari.

Potrivit lui, formula acceptată de Guvern prevede acordarea compensațiilor pentru producătorii care vor livra marfa la procesare, dar și pentru cei care o vor vinde în stare proaspătă.

Totuși, va exista un plafon de preț pentru care se va oferi compensație, afirmă Slusari. Dacă, spre exemplu, producătorii vor vinde merele mai scump de trei sau cinci lei (cifra urmează a fi stabilită de MAIA – n.r.), producătorii nu vor primi compensații. Ajutorul de la stat va fi acordat după comercializarea mărfii. Pentru a beneficia de această oportunitate, fermierii vor trebui să prezinte un act care să confirme comercializarea mărfii și prețul la care a fost vândută și un document care să confirme că dețin teren agricol cultivat.

Luptă pentru piața internă

Dacă de compensații sunt mulțumiți, agricultorii au pretenții față de condițiile de vânzare a fructelor și legumelor moldovenești pe piața internă.

„De ce producătorii nu au rânduri rezervate în piețe? Producătorii sunt nevoiți să vândă în stradă”, se revoltă Slusari. O altă problemă o reprezintă creditorii care în loc să reducă presiunea financiară prin restructurarea creditelor, aceștia au prins a înăspri măsurile, expediind scrisori agricultorilor că își doresc să vină să analizeze averea lor pentru a o putea prelua în caz de neachitare a creditelor. „Avem astfel de semnale. Certificatele de forță majoră ar rezolva problema, de aceea insistăm ca ele să fie eliberate”, susține Slusari.

Chilipir pentru unii

Panica pe care încearcă să o semene în societate unii producători agricoli din nord care, manipulați de partidele de opoziție prorusești, au ieșit cu tot cu tehnica agricolă la proteste, nu este împărtășită și de Vitalie Dvorschi, un producător de mere din s. Grimăncăuți din raionul Briceni. După ce merele moldovenești nu au mai fost pe „gustul politic” al rușilor, fermierul s-a apucat de căutat piețe de desfacere în Belarus, Kazahstan, România.

„Avem niște propuneri pe care le analizăm. Desigur, noii clienți nu puteau să nu profite de situație și să propună un preț mai mic. Ofertele lor ne permit doar să ne acoperim cheltuielile, nu să și scoatem profituri, dar dacă va veni și statul cu niște compensații, am putea cât de cât să rezistăm”, ne mărturisește producătorul.

Vitalie Dvorschi crede, însă, că unii agricultori care nu au investit bani în afacere și s-au mulțumit doar să cultive mere ar putea chiar să se aleagă cu un chilipir din aceste compensații de la stat.

„Vreau să vă spun că am avut și anterior ani în care, chiar dacă nu exista embargo pe piața rusească, am intrat în pierderi. La cei care cresc prune acest lucru se întâmplă și mai des”, adaugă agricultorul.

Unde sunt fructele?

Expertul economic Viorel Chivriga este mai sceptic în privința beneficiilor compensațiilor. „Această măsură este discutabilă. Trebuie să vedem dacă există cu adevărat aceste fructe de care se plâng agricultorii că nu le pot vinde. Ceea ce constat eu este că nu a crescut volumul producției scoase la vânzare în piețe, prețurile au rămas foarte mari, iar procesatorii de fructe se plâng că au probleme în identificarea materiei prime. Noi nu prea avem în luna august fructe care pot fi comercializate pe piețe externe. Mă tem că unii vor ajunge să paraziteze pe aceste compensații”, susține expertul.

Potrivit lui Chivriga, măsurile compensatorii nu sunt suficiente, dacă nu sunt luate și alte măsuri. „Trebuie să apară târgurile țărănești. Guvernul trebuie să întreprindă măsuri pentru protejarea pieței interne. Nu văd să fie activ sectorul asociativ. Jumătate din fructele și legumele care se vând în R. Moldova sunt de import. Unde sunt campaniile de promovare a produselor moldovenești? Un producător, dacă nu este protejat de stat, ajunge în moarte clinică”, spune Chivriga.

Restricționarea importurilor nu rezolvă problema

Ministrul Vasile Bumacov explică, însă, că Guvernul nu poate sista importul de produse. „Suntem o țară civilizată și avem o piață deschisă. Dacă se introduc în republică mărfuri prin contrabandă sau nu sunt calitative, aceasta e treaba Serviciului Vamal și a Agenției pentru Siguranța Alimentelor. Dacă produsele sunt calitative, nu avem de ce să interzicem importul lor. Rămâne la latitudinea cetățenilor ca, dintre merele de import de 40 de lei kg și cele autohtone de 5 lei kg, să le aleagă pe ultimele”, a precizat oficialul.

Și Alexandru Slusari nu crede că restricționarea importului de fructe și legume în R. Moldova ar rezolva problema producătorilor autohtoni.

„Anual, în R. Moldova se produc 400 de mii de tone de mere, iar pe piața internă se consumă doar 60 de mii de tone, inclusiv mere de import”, a argumentat președintele organizației de fermieri.