Avertismentul lui Zelenski pentru Occident: „Dându-ne bani sau oferindu-ne arme, vă susţineţi singuri. ​Putin simte slăbiciunea, el simte sângele, îşi simte puterea. Şi vă va mânca la cină cu tot cu UE, NATO, libertate şi democraţie”

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat într-un interviu publicat luni de revista The Economist că ideea că Rusia a câştigat războiul este doar o „percepţie” şi că în realitate Moscova încă suferă pierderi grele pe câmpul de luptă. În căutare de resurse şi de sprijin occidental, el a arătat că centrul de greutate al războiului trebuie să se mute acum în Crimeea şi în Marea Neagră. Zelenski a mai spus că nu există semne reale că Rusia ar fi interesată de pace şi că orice indiciu că Moscova doreşte să poarte negocieri înseamnă că a rămas fără arme şi soldaţi.

Preşedintele ucrainean crede, de asemenea, că lovirea forţelor ruseşti din Crimeea este esenţială pentru reducerea atacurilor asupra Ucrainei, la fel ca şi apărarea oraşelor din estul ţării.

Călit de presiunile războiului, de un an de titluri negative şi de eşecul contraofensivei care promitea atât de mult la începutul anului 2023, Zelenski şi-a pierdut lejeritatea şi umorul care au caracterizat întâlnirile noastre anterioare cu el”, arată The Economist în preambulul articolului citat de News.ro.

Interviul a fost făcut prin Zoom, iar reporterul The Economist a remarcat că preşedintele ucrainean gesticula pentru a fi convingător „ca şi cum ar încerca să străpungă ecranul computerului”.

„Lumea nu-l mai ascultă (pe Zelenski - n.r.) la fel de atent, iar maestrul-comunicator nu mai controlează naraţiunea aşa cum o făcea acum doi ani.

Ajutorul pentru ucraineni a devenit un subiect de târguială politică în America şi Europa”, explică The Economist contextul în care a făcut acest interviu.

Occidentul a pierdut simţul urgenţei şi mulţi ucraineni au pierdut sentimentul de ameninţare existenţială, spune Zelenski, care încearcă acum să le reaprindă pe amândouă.

„Poate că nu am reuşit (în 2023) aşa cum îşi dorea lumea. Poate că nu totul este atât de rapid cum şi-a imaginat cineva”, recunoaşte el. Dar ideea că Putin câştigă nu este altceva decât o „percepţie”. Realitatea, spune el, este că forţele ruseşti sunt în continuare măcelărite în locuri precum Avdiivka, pe care Zelenski tocmai l-a vizitat săptămâna trecută.

Sursele serviciilor britanice de informaţii din domeniul apărării estimează că, pe baza tendinţelor actuale, Rusia va suferi peste 500.000 de pierderi, morţi şi răniţi, până în 2025.

Zelenski subliniază că armata lui Putin nu a reuşit să cucerească niciun oraş mare în 2023, în timp ce Ucraina a reuşit să spargă blocada Rusiei la Marea Neagră şi acum transportă milioane de tone de cereale folosind o nouă rută care merge pe lângă coasta sudică a Ucrainei (şi intră apoi, spre vest, în apele teritoriale ale României - n.r.). „Rezultat uriaş!”, exclamă preşedintele.

Cu toate acestea, în calitate de fost actor care a reuşit să schimbe modul în care lumea vede Ucraina, Zelenski ştie că percepţiile pot deveni realitate şi în moduri mai puţin utile. Într-un război devenit unul în care este vorba despre mobilizarea resurselor, dacă susţinătorii Ucrainei devin convinşi că victoria a devenit imposibilă, asta riscă să priveze Ucraina tocmai de banii şi de armele de care are nevoie pentru a câştiga. Fatalismul poate deveni o profeţie care se autoîmplineşte, notează The Economist.

Acesta este motivul pentru care anul care a început este atât de important. Pe măsură ce efortul de război al Rusiei intră într-o viteză mai mare, iar resursele Ucrainei se epuizează, atenţia Americii şi a multor ţări europene se îndreaptă către politica internă într-un an electoral. Sarcina ui Zelenski este mai grea ca niciodată, iar miza nu a mai fost atât de mare de la primele zile de luptă.

Argumentul său central este că, prin susţinerea Ucrainei, Europa se protejează de agresiunea rusă. „Dându-ne bani sau oferindu-ne arme, vă susţineţi singuri. Vă salvaţi copiii voştri, nu pe ai noştri”, arată, sumbru, Zelenski. Dacă Rusiei i se permite să ia copiii ucraineni, „vor lua şi alţi copii”. Dacă Rusia încalcă drepturile ucrainenilor, „va încălca drepturile în lume”. Dacă Ucraina pierde, Putin îşi va apropia războaiele de Occident. „Putin simte slăbiciunea ca un animal, pentru că este un animal. El simte sângele, îşi simte puterea. Şi vă va mânca la cină cu tot cu UE, NATO, libertate şi democraţie”, avertizează preşedintele Ucrainei.

Zelenski îşi impune punctele de vedere lovindu-şi degetele de biroul său din sala de şedinţe: „Poate că lipseşte ceva. Sau poate că lipseşte cineva. Cineva care să poată vorbi despre Ucraina ca o apărare a noastră, a tuturor”.

Ţările europene ar trebui să facă presiuni asupra Americii pentru a sprijini Ucraina, pentru binele lor, crede liderul de la Kiev. „Serviciile de informaţii din mai multe ţări europene au început să (examineze) posibilitatea unui atac pe teritoriul lor din partea Rusiei... Chiar şi acele ţări care nu au făcut parte din URSS”, arată Zelenski.

În ceea ce priveşte sugestiile privind negocierile, Zelenski spune că nu detectează „niciun pas fundamental pentru pace din partea Rusiei”. Ceea ce ucrainenii experimentează, în schimb, este un baraj de atacuri aeriene asupra oraşelor ucrainene din est, sud, nord şi vest. „Văd doar paşii unei ţări teroriste”, punctează Zelenski.

Iar dacă Rusia transmite semnale despre dorinţa de a îngheţa conflictul, aşa cum au relatat unele media occidentale, „nu este pentru că sunt oameni corecţi, ci pentru că nu au suficiente rachete, muniţii sau trupe pregătite. Ei au nevoie de această pauză ca să-şi refacă toate forţele. Şi apoi, cu toată puterea lor, să întoarcă pagina acestui război”, arată Zelenski.

The Economist a observat că preşedintele ucrainean nu a dat prea multe detalii despre ceea ce poate realiza Ucraina în 2024, spunând că scurgerile de informaţii înainte de contraofensiva din vara anului trecut au ajutat Rusia să-şi pregătească apărarea.

Dar dacă are un mesaj, acesta este că Crimeea şi bătălia conexă din Marea Neagră vor deveni centrul de greutate al războiului. Izolarea Crimeei, anexată ilegal de Rusia în 2014, şi degradarea capacităţilor militare ruseşti de acolo sunt „extrem de importante pentru noi, pentru că reprezintă modalitatea prin care putem reduce numărul de atacuri din acea regiune”, explică el.

O operaţiune reuşită ar fi un „exemplu pentru întreaga lume”, continuă Zelenski. De asemenea, ar avea un efect important în interiorul Rusiei. Pierderea unei piese centrale a propagandei Kremlinului ar arăta că „mii de ofiţeri ruşi au murit doar din cauza ambiţiei lui Putin”.

Ucraina obţine deja victorii care erau greu de conceput în peninsula de importanţă strategică, distrugând un „număr bun” de nave din flota rusă din Marea Neagră. Oficialii britanici spun că o cincime din această flotă a fost distrusă numai în ultimele patru luni. Pierderea bazelor navale pe care Rusia le-a deţinut în ultimii 240 de ani ar fi o ruşine imensă pentru Putin.

Dar Zelenski spune că viteza oricărui succes va depinde de asistenţa militară pe care o va primi de la partenerii occidentali. El a cerut Taurus, o rachetă de croazieră invizibilă cu rază lungă de acţiune, fabricată în Germania, care are capacitatea de a exploda adânc în interiorul unei ţinte. Acest lucru ar putea permite Ucrainei să distrugă podul Kerci, în valoare de 4 miliarde de dolari, izolând de fapt peninsula Crimeea de Rusia. „Rusia trebuie să ştie că pentru noi acesta este un obiectiv militar”, subliniază Zelenski.

El sugerează însă că germanii nu sunt singura putere occidentală care îi stă în cale.

Zelenski este în continuare mai puţin deschis în ceea ce priveşte obiectivele sale în est şi în sud. Ambiţia strategică declarată de a readuce Ucraina la graniţele sale iniţiale nu s-a schimbat şi nu se va schimba, dar el nu mai stabileşte termene şi nu promite cât de mult teritoriu poate „dezocupa” Ucraina anul viitor. Sarcina sa imediată în războiul terestru va fi „să apere estul, să salveze aceste oraşe foarte importante ale Ucrainei, din est şi sud, Harkov, Dnipro, Zaporojie, Herson, Mikolaiv” şi să protejeze infrastructura critică a ţării sale.