Atac cu drone ucrainene într-un port rusesc la Marea Neagră, pe fondul noilor negocieri de pace Rusia–Ucraina mediate de SUA la Geneva

Un atac cu drone ucrainene a provocat incendii într-unul dintre porturile Rusiei de la Marea Neagră, au anunţat duminică oficialii, înaintea unei noi runde de negocieri menite să pună capăt războiului care durează de aproape patru ani. Două persoane au fost rănite în atacul asupra portului Taman din regiunea Krasnodar, unde au fost avariate un rezervor de stocare a petrolului, un depozit şi terminalele, potrivit guvernatorului regional Veniamin Kondratyev.

În acelaşi timp, resturi de la drone ruseşti căzute pe teritoriul Ucrainei au avariat infrastructura civilă şi de transport din regiunea Odesa. Oficialii au raportat întreruperi în alimentarea cu energie electrică şi apă, iar autorităţile locale au intervenit pentru restabilirea serviciilor esenţiale.

Atacurile cu drone de lungă distanţă lansate de Ucraina asupra instalaţiilor energetice din Rusia urmăresc să reducă veniturile Moscovei din exporturile de petrol, resurse considerate vitale pentru continuarea invaziei pe scară largă. La rândul ei, Rusia încearcă să lovească reţeaua electrică a Ucrainei şi să lase civilii fără căldură, lumină şi apă curentă, într-o strategie pe care oficialii de la Kiev o descriu drept o încercare de a „transforma iarna într-o armă”.

Aceste atacuri au avut loc chiar înaintea unei noi runde de negocieri mediate de Statele Unite între reprezentanţii Rusiei şi Ucrainei, programate marţi şi miercuri la Geneva. Discuţiile vor avea loc în ajunul împlinirii a patru ani de la declanşarea invaziei ruse asupra Ucrainei, la 24 februarie, context ce sporeşte miza diplomatică a întâlnirilor.

Sâmbătă, în cadrul Conferinţei de securitate de la München, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că persistă întrebări importante legate de viitoarele garanţii de securitate pentru ţara sa. El a pus sub semnul întrebării şi modul în care ar putea funcţiona în practică conceptul de zonă de liber schimb – propus de SUA – în regiunea Donbas, regiune pe care Rusia insistă că Ucraina trebuie să o cedeze pentru a obţine pacea.

Zelenski a susţinut că partea americană îşi doreşte o încheiere cât mai rapidă a conflictului şi ca toate acordurile privind Ucraina să fie semnate simultan. Ucraina, în schimb, consideră esenţial ca mai întâi să fie parafate garanţiile pentru securitatea viitoare a statului ucrainean, iar abia apoi să fie finalizate restul înţelegerilor politice şi economice.

Preocupările exprimate de Zelenski au fost reluate de senatoarea americană Jeanne Shaheen, membru de rang înalt al Comitetului pentru relaţii externe al Senatului SUA. „Dacă nu avem garanţii reale de securitate pentru orice acord de pace va fi stabilit în cele din urmă, vom ajunge din nou în aceeaşi situaţie, pentru că unul dintre lucrurile pe care le ştim este că Rusia s-a pregătit nu doar pentru Ucraina, ci şi pentru a merge dincolo de Ucraina”, a declarat ea reporterilor la München, duminică.

Şefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a afirmat că Rusia speră să obţină la masa negocierilor ceea ce nu a reuşit pe câmpul de luptă şi mizează pe implicarea Statelor Unite pentru a smulge concesii. Duminică, la aceeaşi conferinţă de la München, Kallas a subliniat că principalele cereri ale Rusiei – inclusiv ridicarea sancţiunilor şi deblocarea activelor – ţin de competenţa Europei şi sunt decizii care nu pot fi luate fără acordul statelor europene.

„Dacă vrem o pace durabilă, atunci avem nevoie de concesii şi din partea Rusiei”, a spus ea, subliniind că orice aranjament care ar lăsa neschimbate obiectivele Kremlinului riscă să ducă la reluarea ostilităţilor.

Eforturile conduse până acum de Statele Unite pentru a ajunge la un consens asupra încheierii războiului – inclusiv cele două runde recente de negocieri desfăşurate la Abu Dhabi, capitala Emiratelor Arabe Unite – nu au reuşit să rezolve problemele esenţiale. În special, viitorul regiunii industriale Donbas din estul Ucrainei, ocupată în mare parte de forţele ruse, rămâne unul dintre cele mai dificile puncte pe agenda discuţiilor de pace.