Asocierea fermierilor, COLHOZ sau agricultură performantă?

CONSOLIDARE // Nu mai pot fi învinși de embargoul rusesc, au acces la resurse financiare și își oferă suport în cele mai grele momente, descrie Maria Gurschi avantajele unirii fermierilor

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Ion Sula, declara recent că asocierea agricultorilor este singura șansă de a avea o agricultură competitivă.

„Anul acesta, Fondul de subvenționare va fi mai mult axat pentru producătorii mici și mijlocii, pentru că trebuie să-i încurajăm, să-i aducem din zona de agricultură de subzistență în zona de business, acolo unde să le dăm posibilitatea să aibă și venituri suplimentare pentru a-și dezvolta afacerea și a-și ridica nivelul de trai în localitățile rurale”, afirma, în cadrul unui interviu pentru „Europa Liberă”, Ion Sula.

Bariera psihologică a fermierilor

Potrivit responsabilului de agricultură, fermierii au o barieră psihologică legată de amintirile colectivizării din trecut, însă autoritățile vor depune toate eforturile și vor utiliza toate instrumentele pentru a-i convinge să formeze grupuri de producători. Deși despre importanța asocierii s-a vorbit nu o dată, fermierii nu se grăbesc să răspundă invitației autorităților.

Unul dintre puținele grupuri de producători formate se află în raionul Căușeni unde șase agricultori din Sălcuța, Taraclia și Tocuz cultivă pe zeci de hectare struguri de masă, prune și mere. S-au cunoscut la seminarele organizate în cadrul proiectului „MAC-P” al Băncii Mondiale.

„A apărut ideea și am avut acea perseverență să mergem până la capăt. Pur și simplu, nu aveam o altă ieșire din situație. Am fost încolțiți de obstacolele și greutățile pe care le are orice fermier la noi, iar embargoul rusesc a fost picătura care a umplut paharul”, își aduce aminte cum a început totul Maria Gurschi din Taraclia, Căușeni.

Oportunitățile asocierii

Acum, grupul de producători susține că cel mai important ce au realizat de când și-au unit forțele este că orice problemă este rezolvată împreună, iar experiența fiecărui membru „este suportul excelent pentru a construi o afacere cu adevărat frumoasă împreună”.

„Eu dețineam o suprafață de peste zece hectare, iar acum administrăm 56 de hectare, care ne oferă mai multe oportunități. Vorbim despre posibilitatea de a oferi cantități mari, de a avea acces la finanțare sau de a obține pesticide, ierbicide la un preț mai mic. Totuși, sunt de-a dreptul impresionată de felul cum muncim împreună. Eu am zece ani experiență în agricultură, iar un alt fermier are peste 20 de ani. Discutăm toate problemele împreună, găsim soluții și desigur că este mai ușor. Cineva vine cu o idee, iar altcineva o completează, o perfecționează sau propune o alternativă mai bună. Pentru mine este cel mai important avantaj al asocierii”, susține Maria Gurschi.

Unirea forțelor aduce piața europeană mai aproape

Producătorii de fructe din Căușeni susțin că „s-au ars” anul trecut după embargoul rusesc și nu au reușit să exporte nimic în afară, „durerea” cea mare fiind lipsa posibilităților de depozitare și păstrare. Anul acesta, însă, lucrurile stau altfel.

„Cu ajutorul proiectului Băncii Mondiale, am reușit să obținem resurse financiare în sumă de 3,7 milioane de lei pentru a investi într-un frigider cu o capacitate de 500 de tone pentru a putea păstra în cele mai bune condiții fructele. Vom avea posibilitatea să le depozităm și să le sortăm, iar în așa mod piața europeană s-a apropiat foarte mult de noi. Deja avem contracte de livrare a fructelor în România”, se arată optimistă agricultoarea.

Și Liviu Bejalen din Corlăteni, Râșcani, cu o livadă de șapte hectare a vrut să nu fie singur în această activitate, dar să-și vadă dealurile acoperite cu pomi așa ca în Spania unde a muncit ani de zile.

„Le-am propus vecinilor să se schimbe cu loturile de pământ. Ei aveau grădini, iar la o distanță nu prea mare erau alți livădari. Nu am reușit nimic. Ba nu era bun lotul cel nou, ba se gândeau că eu vreau să fiu un fel de șef și să fur pentru mine. Totuși, e greu când cineva crește porumb, iar altul crește viță-de-vie. Statul trebuie să aibă politici ca să consolideze cumva aceste terenuri mai mari pe care se cultivă aceleași culturi”, consideră bărbatul.

Obstacolele din calea asocierii

Și reprezentantul fermierilor, Alexandru Slusari, spune că grupurile de producători sunt o șansă pentru agricultura autohtonă, însă marea problemă este activitatea tenebră din această ramură.

„Cea mai des evocată problemă este cea a mentalității fermierilor noștri. Asocierea este văzută ca un colhoz sub altă formă. Totuși, eu cred că cea mai importantă problemă și trebuie să o recunoaștem este faptul că ponderea economiei tenebre în agricultură este uriașă. Foarte mult din comercializarea producției nu este contabilizat, iar fermierii nu vor să iasă din această umbră”, susține expertul în agricultură.

Potrivit lui Alexandru Slusari, statul trebuie să-și consolideze eforturile pentru a elimina această problemă printr-un control mai riguros al activității din acest sector, să aplice mecanisme de combatere a acestui fenomen prin politici fiscale adecvate. De asemenea, expertul recomandă ca să fie lansate cât mai multe programe care ar oferi acces la resurse financiare pentru fermierii care se asociază.

Resurse financiare consistente pentru fermierii uniți

În 2014 au fost create, prin intermediul proiectului „MAC-P” al Băncii Mondiale, 18 grupuri de producători din care fac parte circa 100 de agricultori. Investițiile totale ale acestora au constituit 83,5 milioane de lei, dintre care 32,5 milioane de lei revin granturilor. Obiectivul proiectului „MAC-P” pentru acest an este de a crea încă 15 grupuri de producători în domeniul horticol, care vor putea accesa granturi pentru industria post-recoltă de până la 350 de mii de dolari.

Menționăm că bugetul total al proiectului este de 27 de milioane de dolari și va fi realizat până în iunie 2017. În același timp, Unitatea Consolidată pentru Implementarea Programelor IFAD anunță că grupurile de agenţi economici de la sate pot depune solicitări în perioada 1 mai - 15 iulie curent pentru a obţine resurse financiare în 2016. Suma maximă sub formă de grant care poate fi obţinută prin intermediul IFAD este de 200 de mii de dolari.