Artizanul Unirii, cel care a citit Proclamaţia de la Alba Iulia, UITAT în localitatea natală

La 1 decembrie 1918, cardinalul Iuliu Hossu citea Proclamaţia de Unire de la Alba Iulia. După 100 de ani de la eveniment, în Milaş, judeţul Bistriţa-Năsăud, locul unde s-a născut artizanul Unirii, acesta a fost uitat, casa a fost demolată şi până şi cărămida a fost vândută.

Primul cardinal român greco-catolic, episcopul Iuliu Hossu, a fost uitat de autorităţile din comuna sa natală din judeţul Bistriţa-Năsăud, Milaş, singura mărturie a trecerii cardinalului prin comună fiind o troiţă pe care o femeie din sat, cu inimă mare, a ridicat-o în cinstea lui.

Pe 1 decembrie 1918, episcopul Iuliu Hossu a citit actul de Unire de la Alba Iulia în faţa a 100.000 de români. Pentru că a refuzat scaunul de mitropolit al Moldovei oferit de comunişti în schimbul trecerii la religia ortodoxă, Hossu a fost condamnat la închisoare şi a fost închis la Sighet între anii 1950-1955. Cu un an înainte să moară, papa Ioan Paul al IV-lea i-a oferit rangul de cardinal. Între timp, toate averile familiei au fost confiscate.

După Revoluţie, urmaşii lui Iuliu Hossu s-au reîntors la Milaş şi şi-au cerut proprietăţile. Le-au primit după ani de procese, timp în care acestea s-au degradat continuu.

Familia Hossu a primit, în satul Milaş, casa natală în care s-a născut episcopul Iuliu Hossu, mai multe imobile care au adăpostit fel de fel de instituţii agricole şi peste 120 de hectare de teren şi pădure.

Dacă terenul a fost dat în arendă, clădirile au fost lăsate de izbelişte, cele mai multe sunt extrem de degradate, iar casa natală a episcopului, un vechi conac boieresc, a fost demolată de moştenitorii acestuia care au lăsat, însă, beciurile descoperite. Pentru a nu pune în pericol sănătatea sătenilor şi a copiilor care se joacă în zonă, autorităţile au intrat cu buldozerele şi au acoperit cu câteva mormane de pământ accesul spre vechile pivniţe ale familiei Hossu.

Primarul comunei Milaş a afirmat că după ce averile familiei Hossu au fost confiscate, în locuinţa natală a cardinalului s-a mutat IAS-ul.

„Pentru că cei de la IAS nu au plătit ani în şir datoriile către Finanţe, Finanţele au pus sechestru pe imobilul respectiv şi familia Hossu a reuşit apoi să recupereze de la fostul IAS locuinţa. O vreme au stat acolo câţiva chiriaşi, iar familia a vrut să majoreze chiria şi oamenii nu au mai vrut să stea acolo.

Eu chiar i-am sfătuit pe moştenitori să-i lase pe oameni să stea acolo pentru că mai au grijă de casă, mai pun ca o ţiglă, o mai repară. Nu s-au înţeles şi casa s-a tot distrus... La un moment dat vedem că apare o firmă care o demolează, au început şi au vândut cărămida şi lemnele. După care au plecat.

Noi, când am văzut în ce situaţie au lăsat-o, am luat un excavator pe care îl aveam la Primărie şi am acoperit beciurile deoarece casa e aproape de un bloc unde sunt copii. I-am tot avertizat să cureţe acolo pentru că se umple de şobolani, însă în zadar”, a declarat, pentru MEDIAFAX, primarul comunei Milaş, Iosif Gabor.

Acesta este de părere că procesele cu moştenitorii fostului cardinal sunt departe de a se fi sfârşit, deoarece aceştia mai cer 29 de hectare de teren.

În cei aproape 28 de ani scurşi de la Revoluţie, autorităţile locale nu au găsit resurse să marcheze în vreun fel faptul că localitatea Milaş este satul natal al martirului. Abia acum vor să amenajeze un bust din bronz care să fie inaugurat anul viitor în luna septembrie.

În 1880, preotul Ioan Hossu a venit în Milaş de prin părţile Sibiului şi a avut şase copii, al treilea dintre fraţi fiind Iuliu Hossu. Biserica în care au slujit preoţii din familia Hossu până în 1950, a rămas acum ortodocşilor, comunitatea de greco-catolici numărând doar 70 de suflete pentru care se ţin slujbe într-o casă închiriată din sat.

Chiar dacă biserica este improvizată, ea aminteşte de originile cardinalului Iuliu Hossu. Pe pereţii sălii de rugăciune se regăsesc fotografii ale cardinalului, iar preotul greco-catolic povesteşte cu admiraţie despre primul cardinal al românilor pe care îl consideră un erou al tuturor, nu numai al catolicilor.