ANIVERSARE // 70 de ani de învățământ superior medical

File de istorie // În acest an, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” sărbătorește 70 de ani de la fondare

Se împlinesc 70 de ani de când istoria învățământului superior medical din Republica Moldova a început să prindă contur. O mână de oameni, dar cu tărie de caracter, au ținut cu tot dinadinsul să aducă și să dezvolte această ramură aici, la noi acasă. Singurul regret al celor care au stat la bazele dezvoltării acestei instituții este că, deși au progresat mult, nu au putut până acum să oprească timpul.

Incomparabil cu ce avem astăzi

Amintiri plăcute au lăsat amprente și în viața lui Aurel Danilov, profesor universitar, doctor habilitat în științe medicale. „Studiile și medicina de astăzi sunt incomparabile cu ce am avut noi. Așa precum cunoașteți, Universitatea a fost înființată în baza Institutului de Medicină nr. 1 din Leningrad, evacuat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial la Kislovodsk şi transferat, după război, la Chişinău, cu întregul corp profesoral-didactic şi studenţi.

Institutul de Stat de Medicină din Chișinău și-a început activitatea la 20 octombrie 1945, având o singură facultate - cea de Medicină Generală. Eram circa o mie de studenți și peste o sută de cadre didactice.

A fost greu. Toată literatura era în limba rusă și noi nu prea înțelegeam, pentru că era vorba de terminologii specifice și noi le învățam pe de rost. De la începuturi, cred că singurele note pozitive pe care le aveam erau la limba latină. Eram cinci studenți, am locuit și într-o odaie la cămin, după care am muncit cot la cot. Din cei cinci, patru au devenit profesori universitari și unul conferențiar”, povestește profesorul Danilov.

Au început să fie înființate facultățile

În anul 1954 a fost înfiinţată Facultatea de Pediatrie, în 1959 - cea de Stomatologie, în 1963 - cea de Medicină Preventivă şi în 1964 - Facultatea de Farmacie.

Laboratorul Central de Cercetări Ştiinţifice şi Facultatea de Perfecţionare a Medicilor au fost constituite în anul 1962, iar în 2000 - Facultatea de Rezidenţiat şi Secundariat Clinic. Abia în anul 1991 Institutul a devenit Universitate şi, din 1990, poartă numele lui Nicolae Testemiţanu (1927-1986), eminent om de ştiinţă, pedagog talentat, om de stat, excelent manager în domeniul ocrotirii sănătăţii şi un militant pentru independenţa Republicii Moldova.

„Universitatea a crescut odată cu noi”

„Deși au fost timpuri grele, au fost totuși frumoase. Ori de câte ori îmi amintesc, parcă am un ghimpe în inimă. Universitatea a crescut odată cu noi. La cei aproape 80 de ani câți îi am, majoritatea sunt legați de această instituție de învățământ. Am fost student, aspirant, asistent, conferențiar universitar, șef de catedră”, își amintește nostalgic conferențiarul universitar Alexandru Izvorean.

Alături de alți colegi, Alexandru Izvorean s-a numărat printre cei care „au dormit” practic în Universitate, pentru ca studenții de azi să-și facă studiile într-o instituție de învățământ modernă și prestigioasă. Tot el a fost și fondatorul Catedrei de cardiologie a USMF „Nicolae Testemițanu” și a contribuit la crearea Institutului de Cardiologie din Republica Moldova.

„Un mediu care te făcea să iubești medicina”

Și-a dedicat cei mai frumoși ani din viață acestei Universități și conferențiarul universitar Filip Ambros, doctor în științe medicale. „Pe atunci nu erau toate aceste blocuri ale Universității. Era numai blocul central. Îmi amintesc prima prelegere, care a fost ținută în holul Universității, pentru că nu erau așa săli cum sunt astăzi. Știu Universitatea de peste 60 de ani și, acum, când intru în această instituție, mă simt ca într-un furnicar. Este meritul celor care au fost la conducere și au creat toate condițiile pentru a studia o medicină eficientă”, ne spune Filip Ambros.

Regretul cel mare al profesorului este că și modernizarea are dezavantajele ei. „Câștigăm una și pierdem alta. Legea vieții... Noi am pierdut din cauza tehnologiilor că am îndepărtat cartea de om, în special de studenți. Acum, ei deschid Internetul - citesc, se informează, însă puțin se întipărește. Îmi amintesc că eu deschideam aceeași pagină de carte peste 10-15 ani și găseam mereu ceva nou, pentru că atunci avea un sens, acum după atâta experiență – altul. Medicii în ziua de azi s-au apropiat de progresele tehnice, dar s-au îndepărtat de pacient”, susține Filip Ambros.

Muzeul Medicinei

Laboratoare puține, săli mici de studii, iar de Internet - nici pomeneală. Acum, când pășesc în Muzeul Universității, își amintesc prin ce le-a fost dat să treacă și unde au ajuns. Fotografiile medicilor iluştri, dar şi cele mai vechi ustensile medicale pot fi admirate în Muzeul Medicinei, care a fost fondat în 1975, la inițiativa lui Nicolae Testemițanu.

„Aici sunt exponate foarte prețioase: un fonendoscop foarte vechi din anii ’30-’40, un dispozitiv de fixare a țesuturilor de prin anii 1950, cupe ale medicilor care au participat la diferite expoziții republicane și internaționale și câteva busturi istorice”, a menționat directorul Muzeului.

În acest an semnificativ, în cadrul unui complex sociocultural va fi inaugurat un nou sediu destinat pentru Muzeul de Istorie a Medicinei și Farmaciei din Republica Moldova, în care se va regăsi și Biblioteca Științifică Medicală, dar și o sală de conferințe pentru 550 de persoane.

Astfel, Muzeul va fi completat și dezvoltat, pentru a conserva și a expune valoroase crâmpeie din istoria medicinei moldave.

Alături de acest edificiu sociocultural, va fi inaugurată Aleea savanților și medicilor iluștri, pe care vor fi instalate busturi ale unor personalități notorii din domeniu, care au pus bazele medicinei autohtone.

Trebuie să păstrăm istoria și tradițiile, pentru că asta ne unește!