Andras Baka, fost şef al Curţii Supreme şi judecător CEDO, ales preşedinte al Ungariei cu 140 de voturi pentru şi doar 6 împotrivă

Ungaria are un nou preşedinte, în persoana lui Andras Baka, ales de Parlament cu 140 de voturi pentru şi doar 6 împotrivă. Votul a fost secret, iar Baka a fost propus de formaţiunea aflată la guvernare, Partidul Tisza.

Parlamentul Ungariei l-a desemnat marţi pe Andras Baka, fost şef al Curţii Supreme, în funcţia de preşedinte al ţării. Andras Baka, candidatul Partidului Tisza, a obţinut 140 de voturi favorabile şi numai 6 împotrivă, în urma unui scrutin secret desfăşurat în legislativ.

Necesitatea alegerii unui nou şef al statului a apărut după ce mandatul fostului preşedinte Tamas Sulyok s-a încheiat la 20 iulie, ca urmare a celei de-a 17-a modificări a legii fundamentale. Până la alegerea noului preşedinte, prerogativele funcţiei au fost exercitate de preşedinta Parlamentului, Agnes Forsthoffer.

Baka va prelua oficial funcţia în a opta zi după anunţarea rezultatului alegerilor.

Noul preşedinte al Ungariei, Andras Baka, ales marţi de Parlament, s-a născut la 11 decembrie 1952, la Budapesta. După terminarea liceului, şi-a continuat studiile la Facultatea de Ştiinţe Politice şi Drept a Universităţii din Budapesta (ELTE), pe care a absolvit-o în 1973, obţinând în 1978 doctoratul în drept.

În perioada 1978–1990 a fost cercetător la Institutul de Ştiinţe Politice şi Drept al Academiei Maghiare de Ştiinţe. Ulterior, între 1990 şi 1998, a ocupat funcţia de director general al Colegiului pentru Administraţie Publică, consolidându-şi reputaţia în domeniul juridic şi administrativ.

Începând din anii 1980, Baka a predat ca profesor invitat la mai multe universităţi din Statele Unite. A susţinut frecvent prelegeri în Franţa şi Germania, fiind recunoscut pe plan internaţional. În 1988 a primit Premiul Tineretului Academic al Academiei Maghiare de Ştiinţe pentru realizările sale academice remarcabile.

Andras Baka este cercetător în domeniul drepturilor omului şi al drepturilor minorităţilor şi a publicat numeroase lucrări dedicate acestor teme, contribuind la dezvoltarea doctrinei juridice în aceste arii sensibile.

În perioada 1990–1991 a fost deputat din partea Forumului Democrat Maghiar (MDF), ca independent, în primul Legislativ de după schimbarea regimului politic. În acest interval, a deţinut funcţia de secretar al comisiei pentru drepturile omului, minorităţi şi afaceri religioase şi a fost şef al grupului de lucru pentru drepturile omului al grupului parlamentar MDF.

În 1991, Andras Baka a demisionat din Parlament după ce a fost ales judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg, unde a activat până în 2008. Această experienţă l-a consacrat ca specialist de prim plan în jurisprudenţa europeană privind drepturile fundamentale.

Între 2008 şi 2009 a ocupat funcţia de preşedinte al Curţii de Apel din Budapesta. În iunie 2009, Parlamentul l-a ales preşedinte al Curţii Supreme pentru un mandat de şase ani. Concomitent, el a deţinut şi postul de preşedinte al Consiliului Naţional al Magistraturii, având un rol esenţial în organizarea sistemului judiciar.

Mandatul său la conducerea Curţii Supreme s-a încheiat la 31 decembrie 2011, în temeiul prevederilor tranzitorii ale noii Legi Fundamentale, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2012. Curtea Supremă a fost înlocuită de Kuria, iar funcţiile de şef al Kuriei şi de conducător al organismului administrativ judiciar au fost separate.

Andras Baka a criticat public reforma judiciară, iar noua legislaţie l-a împiedicat să candideze pentru funcţia de preşedinte al Kuriei. Noile reglementări impuneau ca orice candidat să aibă minimum cinci ani de experienţă judiciară în Ungaria, criteriu care l-a exclus din start.

Întrucât legislaţia cu forţă constituţională nu i-a permis să formuleze recurs în faţa instanţelor interne, Baka s-a adresat CEDO. Instanţa de la Strasbourg a pronunţat hotărâri definitive atât în primă instanţă, în mai 2014, cât şi în apel, în iunie 2016, dând câştig de cauză lui Baka şi constatând că autorităţile ungare i-au încălcat dreptul la libertatea de exprimare.

Potrivit acestei hotărâri, fostul judecător şef a fost victima unei încălcări a drepturilor omului şi prin modul în care a fost îndepărtat prematur din funcţie, considerat de instanţă drept o sancţiune indirectă pentru luările sale de poziţie critice.

După demitere, Andras Baka a continuat să activeze în cadrul Kuriei, în calitate de judecător preşedinte într-o altă structură, menţinându-şi implicarea în sistemul judiciar maghiar.

Amintim că preşedintele Ungariei, Tamas Sulyok, a promulgat recent cel de-al 17-lea amendament la Legea Fundamentală, care prevede încetarea mandatului şefului statului în funcţie în ziua următoare intrării în vigoare a modificării constituţionale, transmite MTI.

Amendamentul a fost promovat de guvernul condus de premierul Peter Magyar, liderul partidului TISZA (Respect şi Libertate), o formaţiune de centru-dreapta, proeuropeană şi anticorupţie, care a câştigat alegerile din aprilie cu o majoritate de două treimi. Magyar a susţinut că această măsură este necesară pentru a pune în aplicare reformele constituţionale şi instituţionale promise după schimbarea de guvern şi a afirmat că preşedintele Tamas Sulyok, ales de fosta majoritate Fidesz-KDNP, este legat de vechiul regim.

Tamas Sulyok, ales în 2024 de Parlamentul ungar cu sprijinul majorităţii Fidesz-KDNP conduse de fostul premier Viktor Orban, ar fi trebuit să îşi încheie mandatul în martie 2029. În urma amendamentului constituţional, mandatul său încetează însă la ora 00:00, pe 20 iulie. Conform dispoziţiilor Legii Fundamentale, Agnes Forsthoffer, preşedinta Parlamentului, va exercita temporar atribuţiile şefului statului, potrivit declaratiilor premierului maghiar.