ANALIZĂ // Paşii următori ai NATO, dacă Rusia invadează Ucraina

Aliaţii din cadrul NATO pun forţe în standby şi trimit întăriri în estul Europei ca răspuns la comasarea de către Rusia a peste 100 000 de militari la graniţa cu Ucraina. O analiză Reuters, citată de Digi24, prezintă provocările şi dilemele legate de următorii paşi ai Alianţei Nord-Atlantice.

Va veni NATO în apărarea Ucrainei?

Nu militar. Ucraina nu este membră a NATO şi alianţa nu este obligată prin tratate să o apere. Preşedintele american Joe Biden a declarat că nu va trimite trupe americane sau aliate pentru a lupta contra Rusiei în Ucraina.

Cu toate acestea, Kievul este un partener apropiat şi, la summitul NATO din 2008, i s-a promis aderarea ulterioară la Alianţă.

Pentru moment, NATO, din care fac parte 30 de state, cooperează cu Ucraina pentru a-i moderniza forţele armate. Canada operează un program de instruire în Ucraina, iar Danemarca îşi intensifică eforturile pentru aducerea armatei ucrainene la standarde NATO. Alianţa a mai spus şi că va ajuta Ucraina să se apere împotriva atacurilor cibernetice şi îi furnizează echipament de securizare a comunicaţiilor pentru comandamentul militar, conform analizei Reuters preluate de Agerpres.

Ce se întâmplă cu înarmarea Ucrainei?

SUA, Marea Britanie şi statele baltice trimit arme în Ucraina, inclusiv rachete antitanc, arme uşoare şi nave. Turcia a vândut drone Kievului, pe care acesta le-a utilizat în estul Ucrainei împotriva separatiştilor sprijiniţi de Rusia.

Cu toate acestea, Germania se împotriveşte trimiterii de arme în Ucraina. Berlinul a promis, în schimb, un spital complet de campanie şi instruirea necesară pentru partea ucraineană, asistenţă evaluată la 6 milioane de dolari.

În acelaşi timp, Alianţa este îngrijorată de o potenţială extindere a unui conflict între Rusia şi Ucraina, mai ales în regiunea Mării Negre, unde Rusia a anexat Crimeea în 2014, şi în Marea Baltică.

Ce forţe are NATO în stand by

Departamentul Apărării al SUA a plasat 8.500 de militari în stare de alertă ridicată. Danemarca trimite o fregată în Marea Baltică şi patru avioane de luptă F-16 în Lituania. Spania a trimis un dragor de mine şi o fregată pentru a se alătura forţelor navale ale NATO în Mediterana şi în Marea Neagră. Madridul examinează şi trimiterea de avioane de luptă în Bulgaria, în vreme ce Ţările de Jos au oferit două avioane F-35 Bulgariei începând din aprilie, pentru poliţie aeriană.

De asemenea, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a anunţat că vrea să trimite trupe sub comandă NATO în România.

NATO dispune de patru grupuri de luptă, de circa 4.000 de militari, conduse de Canada, Germania, Marea Britanie şi SUA, în Letonia, Lituania, Estonia şi Polonia.

Aceste trupe servesc drept „declanşator” pentru sosirea rapidă a forţei de reacţie de 40.000 de militari a NATO şi suplimentarea cu trupe şi arme americane de peste Atlantic.

Deciziile majore ar putea să nu apară înainte de luna iunie, când liderii NATO se vor reuni pentru un summit la Madrid, unde se aşteaptă aprobarea unui nou master plan, intitulat Concept Strategic, în parte spre a consolida concentrarea pe descurajarea Rusiei.

Cum va acţiona cel mai probabil NATO în Marea Neagră

Guvernul bulgar a declarat că este pregătit să reunească o forţă de 1.000 de militari în ţară, sub comandă bulgară şi în strânsă cooperare cu NATO, posibil cu unii soldaţi furnizaţi de alte state ale Alianţei. Forţa ar putea fi alcătuită până în aprilie sau mai.

NATO are desfăşurată în România o forţă terestră multinaţională de până la 4.000 de militari. De asemenea, SUA au soldaţi staţionaţi la baze separate în România şi Bulgaria.

România ar putea primi o prezenţă NATO mai importantă, după ce Franţa s-a oferit să trimită mai mulţi militari. Autorităţile de la Bucureşti discută cu Statele Unite despre suplimentarea trupelor americane pe teritoriul României.

În acelaşi timp, deşi operaţională din 2017, forţa multinaţională din România rămâne doar un comandament terestru, deocamdată fără forţe aeriene, maritime sau speciale, se mai arată în analiza Reuters.