Analiză BBC. Ce vrea cu adevărat Vladimir Putin de la Joe Biden

Summitul de la Geneva dintre președintele rus Vladimir Putin și cel american Joe Biden din 16 iunie nu va fi o întâlnire prietenoasă. Rusia a inclus recent SUA pe lista oficială a „statelor neprietenoase”, iar niciuna dintre națiuni nu are în prezent un ambasador în cealaltă țară, arată o analiză BBC, preluată de digi24.ro.

Mai mult, înalți oficiali ruși se află sub sancțiuni americane pentru mai multe chestiuni divergente, de la anexarea Crimeei Ucrainei la presupusul amestec în în alegerile din SUA, iar doi foști pușcași marini americani sunt în închisorile rusești, unul dintre ei condamnat la 16 ani de detenție pentru spionaj.

În plus, în martie, Joe Biden a fost de acord, în timpul unui interviu, că Vladimir Putin este „un ucigaș”.

O problemă de imagine

Și totuși, cei doi sunt pregătiți să se întâlnească în calitate de președinți pentru prima dată, iar unele voci din Rusia consideră că acest lucru este o realizare în sine.

„Summitul este important din punct de vedere al simbolismului, deoarece plasează Rusia în aceeași ligă cu SUA, iar pentru Putin simbolismul nu este lipsit de importanță”, spune Andrei Kortunov, directorul grupului de reflecție RIAC de la Moscova.

Întâlnirea are loc la începutul mandatului lui Biden, în timpul primei sale vizite în străinătate și la cererea sa - toate puncte bonus pentru Kremlin. Este, de asemenea, un summit complet și nu o scurtă întâlnire anexată la un alt eveniment.

Și, în ciuda unei agende aglomerate, inclusiv summit-ul NATO de la Bruxelles, există un interes deosebit pentru punctul final a vizitei europene a lui Joe Biden, întâlnirea față în față de la Geneva cu Vladimir Putin.

„Putin vrea cu siguranță să fie egal cu președintele SUA. Vrea să fie respectat în conformitate cu condițiile lui”, spune analista politică Lilia Șevțova.

Alegerea orașului Geneva pentru summit amintește de Războiul Rece. Acolo a avut, în 1985, primul summit dintre Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov. Dar există puține perspective ca evenimentul din această săptămână să ducă la aceeași dezghețare politică.

Casa Albă spune că scopul său este o relație „stabilă” și „previzibilă” cu Rusia. Dar Vladimir Putin își ține secrete intențiile încă de când „omuleții verzi”, oameni cu uniforme militare fără însemne, au intrat în Crimeea în 2014 și au anexat pensinsula.

Acela a fost începutul deteriorării relațiilor dintre Rusia și SUA.

„Un obiectiv fezabil ar fi să testăm unde se află „liniile roșii” de fiecare parte și să înțelegem că dialogul este drumul pentru ieșirea din prăpastie”, a spus Lilia Șevțova.

„Dacă nu au această discuție, atunci Rusia va deveni și mai imprevizibilă”, a adăugat ea.

Posibilă deschidere

Vladimir Putin a declarat în weekend pentru televiziunea rusă de stat că există chestiuni în care cele două state pot colabora, începând cu noi discuții privind controlul armelor nucleare, conflicte regionale, inclusiv Siria și Libia, și schimbările climatice.

„Dacă putem crea mecanisme pentru a lucra la aceste probleme, atunci cred că putem spune că summitul nu a fost în zadar”, a spus Putin.

Dar sunt voci în Rusia care sugerează că poate fi posibil și un armistițiu în „războaiele diplomatice”: SUA au expulzat zeci de diplomați ruși și au închis două clădiri în ultimii ani; acum misiunilor diplomatice ale SUA din Rusia li se va interzice angajarea localnicilor, ceea ce înseamnă reduceri dramatice de servicii, inclusiv acordarea de vize.

Moscova ar putea permite ambasadorului său să se întoarcă la Washington ca o primă mutare.

Retorica „Occidentului ostil”

Totuși, în ultimul timp, președintele Rusiei s-a străduit să transmită o imagine a „Occidentului ostil”.

La Forumul Economic din această lună de la Sankt Petersburg, el a susținut din nou că SUA vor să „limiteze” dezvoltarea Rusiei.

Cu câteva zile înainte, el amenințase că va „scoate dinți” oricărui agresor străin care vrea să „muște” Rusia, insistând că lumea trebuie să recunoască statutul și forța țării sale.

„În mod clar, el crede că SUA sunt un adversar care nu dorește bine Rusiei și nu cred că această viziune se va schimba", spune Kortunov.

Chiar și așa, el susține că Putin și-ar putea domoli puțin discursul.

„Ca politician rațional, Putin ar dori să reducă costurile și riscurile asociate acestei relații contradictorii", crede Kortunov.

Acest lucru include și sancțiunile economice: ultima rundă a restricționat capacitatea guvernului de a strânge fonduri, iar noi sancțiuni ar pune și mai multă presiune asupra economiei, într-un an cheie în care au loc alegeri.

„Publicul rus nu are apetit pentru „victorii” de politică externă acum, ca înlocuitor pentru problemele sociale și economice arzătoare de acasă. Orice ar vrea Putin, nu cred că poate câștiga nimic pe plan intern escaladând” disputa, spune analistul.

Ceea ce Vladimir Putin nu dorește, dar nici nu poate evita, este o discuție despre drepturile omului - inclusiv cazul lui Aleksei Navalnîi, politicianul rus de opoziție otrăvit anul trecut și aflat acum în închisoare.

Birourile organizației lui Navalnîi au fost declarate „extremiste” de un tribunal de la Moscova, o hotărâre care ar fi putut fi amânată până după summit. În schimb, calendarul pare menit să trimită un mesaj: Vladimir Putin va continua să zdrobească disidența, iar acest lucru nu este treaba Americii.

„Biden își va spune replica despre Navalnîi și drepturile omului; apoi Putin își va spune și el poezia - că SUA sunt la fel”, crede Șevțova.

„Dar faptul că are loc această întâlnire înseamnă că, după „aperitivul” despre drepturile omului, vor trece la meniu principal. Și asta înseamnă: să facem ceva pentru a reduce tensiunile”, adaugă ea.