ANALIZĂ // Adevăratele mize ale alegerilor prezidențiale și REFERENDUMULUI privind aderarea R. Moldova la UE. Cele PATRU scenarii posibile în urma dublului scrutin din 20 octombrie

Cetățenii R. Moldova sunt chemaţi la urne pe 20 octombrie pentru a-şi alege preşedintele şi pentru a vota la un referendum constituţional pe tema aderării republicii la Uniunea Europeană. Adevărata miză acestui dublu scrutin este însă alta: pregăteşte terenul pentru un scrutin şi mai important - alegerile parlamentare de anul viitor, care, în contextul războiului din Ucraina şi al interferenţelor Moscovei, ar putea fi cruciale pentru viitorul R. Moldova.

„Aceste exerciţii electorale sunt cruciale pentru modelarea viitorului Moldovei şi pentru susţinerea valorilor sale democratice. Factori precum noua legislaţie electorală, ameninţarea interferenţei ruseşti în politica moldovenească şi războiul informaţional în curs de desfăşurare reprezintă o provocare suplimentară pentru instituţiile moldoveneşti deja suprasolicitate. Clasa politică actuală este hotărâtă să rămână la putere şi va trebui să treacă prin obstacolele din ce în ce mai mari puse în aplicare de intermediarii finanţaţi de Rusia, care profită de nemulţumirea alegătorilor faţă de ritmul lent al reformelor. Opoziţia, în principal pro-rusă, este ea însăşi supusă unui proces de realiniere care rezultă dintr-o luptă continuă pentru rolul de a reprezenta interesele ruseşti în Moldova”, arată o evaluare preelectorală de risc a think tank-ului German Marshall Fund, transmite news.ro.

Dacă - cel puţin în primul tur de scrutin - alegerile prezidenţiale nu lasă loc de prea mult suspans, actuala preşedintă Maia Sandu fiind favorita detaşată, referendumul în schimb este adevărata vedetă electorală.

„Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?” La această întrebare sunt invitaţi să răspundă cetăţenii ţării la 20 octombrie. Prin urmare, consultarea populară are ca obiectiv modificarea Constituţiei.

Referendumul este un mecanism democratic mult mai la îndemână decât modificarea legii fundamentale prin Parlament, acolo unde ar fi necesară o majoritate de 67 de voturi, care în prezent nu există, iar în viitor va fi cu atât mai greu de obţinut. Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), partidul guvernamental din rândurile căruia provine actuala preşedintă proeuropeană a ţării, Maia Sandu, deţine în actuala legislatură doar 63 de mandate.

Un răspuns afirmativ majoritar la referendum va determina includerea în preambulul Constituţiei a prevederii privind identitatea europeană a poporului Republicii Moldova şi a ireversibilităţii parcursului european al ţării. De asemenea, integrarea în Uniunea Europeană va fi consacrată ca obiectiv strategic naţional. În plus, va fi introdus un nou capitol în Constituţie, intitulat „Integrarea în Uniunea Europeană”. Acesta va stipula că aderarea Republicii Moldova la tratatele constitutive ale UE va fi aprobată de Parlament prin lege organică, iar după aderare tratatele constitutive şi actele juridice obligatorii ale Uniunii Europene vor prevala asupra dispoziţiilor interne care le contravin.

„Un rezultat favorabil al referendumului ar conferi o legitimitate sporită orientării proeuropene a R. Moldova, diminuând capacitatea forţelor de opoziţie de a promova o agendă politică prorusă. Astfel, eşecul referendumului a devenit cea mai importantă miză pentru opoziţia pro-rusă din R. Moldova în această toamnă”, arată o analiză New Strategy Center.

Validarea referendumului este condiţionată de atingerea unui prag de participare de cel puţin o treime din numărul total de alegători înscrişi pe listele electorale.

Numărul de alegători înscrişi în Registrul de Stat al Alegătorilor la data de 2 octombrie 2024 era de 3.302.142, potrivit Comisiei Electorale Centrale. Astfel, cel puţin 33,3% din acest număr ar reprezenta aproape 1,1 milioane de cetăţeni. La alegerile prezidenţiale din 2020, doar 1.364.597 de alegători s-au prezentat la primul tur, reprezentând o rată de prezenţă la vot de 48,81%, dintre care aproximativ 260.000 de voturi proveneau din diasporă.

Riscul unui eşec al validării referendumului este accentuat de precedente istorice, cum ar fi referendumul constituţional din 2010, care a vizat modificarea procesului de alegere a preşedintelui, şi care a eşuat din cauza participării insuficiente (30,29%).

Conform unui sondaj de la începutul lunii octombrie, 68,3 la sută dintre cei intervievaţi au declarat că vor participa şi la alegerile prezidenţiale, şi la referendum, iar indecişii reprezentau 6,2 la sută. În ceea ce priveşte ponderea cetăţenilor care ar vota „da” la referendumul pro-UE, aceasta a crescut de la 57% în aprilie 2024 la 63% în septembrie 2024.

Partidul Socialiştilor, condus de fostul preşedinte prorus Igor Dodon şi care acum îl susţine pe Alexandr Stoianoglo, principalul contracandidat al Maiei Sandu, a făcut apel la boicotarea referendumului, calificându-l drept „ilegal”. Dodon susţine că un vot pozitiv ar conduce la pierderea „imediată” a unei părţi din suveranitatea Republicii Moldova în favoarea Uniunii Europene.

Partidul pentru Dezvoltare şi Consolidare a Moldovei (PDCM), condus de fostul premier Ion Chicu, deşi se prezintă drept un pro-european, susţine, de asemenea, boicotarea referendumului.

Pe de altă parte, blocul „Victoria”, controlat de oligarhul fugar Ilan Şor, a îndemnat alegătorii să participe la referendum şi să voteze „împotrivă”, argumentând că aderarea la UE ar transforma Moldova într-o „periferie a României” - un narativ preferat al Moscovei.

Scenarii posibile

Potrivit Dyami, o firmă de informaţii de securitate din Olanda, sunt posibile patru scenarii în urma dublului scrutin din 20 octombrie:

Dacă Maia Sandu câştigă alegerile şi referendumul va trece, cursul proeuropean al R. Moldova este reafirmat de către public, iar modificarea Constituţiei va fi un semnal solid către UE că ţara nu se va abate de la calea aderării la UE. Modificarea Constituţiei va conferi guvernului Sandu legitimitatea de a schimba anumite legi şi reglementări pentru a se alinia la cerinţele de aderare la UE.

Există şi posibilitatea ca Sandu să câştige alegerile, dar populaţia să voteze împotriva referendumului privind UE. Acest lucru va face mai dificil pentru guvernul Sandu să schimbe legile şi reglementările pentru a îndeplini criteriile de aderare la UE, deoarece Constituţia nu va sprijini neapărat astfel de schimbări. Acesta din urmă este un argument solid pentru opoziţie de a lupta împotriva cursului proeuropean al guvernului Sandu.

Dacă Stoianoglo câştigă alegerile şi referendumul nu va trece, este probabil ca R. Moldova să îşi intensifice legăturile cu Rusia, iar guvernul să se abţină de la continuarea drumului spre aderarea la UE. Acest lucru va fi combătut de opoziţie, dar, deoarece obiectivul R. Moldova de aderare la UE nu este înscris în Constituţie, opoziţia nu va avea multe instrumente pentru a asigura continuarea procesului de aderare la UE. În acest caz, este de aşteptat ca procesul de aderare să stagneze. Ar putea avea loc proteste din partea cetăţenilor proeuropeni.

Dacă Stoianoglo va câştiga alegerile, iar oamenii ar vota în favoarea referendumului privind UE, probabil că Stoianoglo tot nu va schimba Constituţia, deoarece Rusia va face presiuni asupra guvernului Stoianoglo, iar referendumul nu este obligatoriu. În acest caz, este probabil ca legăturile cu UE să se erodeze şi ca Rusia să îşi sporească influenţa asupra Moldovei pentru a o face să se alinieze obiectivelor Kremlinului.

„Alegerile prezidenţiale din R. Moldova, precum şi referendumul UE vor influenţa în mare măsură alinierea R. Moldova la Uniunea Europeană, precum şi alinierea acesteia la Federaţia Rusă. Sunt posibile mai multe scenarii, iar 20 octombrie 2024 va fi o zi importantă pentru mulţi cetăţeni moldoveni. Cu toate acestea, este sigur că rezultatele alegerilor şi rezultatele referendumului UE vor fi urmărite îndeaproape atât la Bruxelles, cât şi la Kremlin. Este de aşteptat o creştere a acţiunilor destabilizatoare din partea Rusiei, precum şi o monitorizare atentă a procesului electoral de către UE. Există posibilitatea unor proteste împotriva rezultatelor alegerilor prezidenţiale şi ale referendumului UE după 20 octombrie 2024”, se arată în concluziile evaluării pe care o face Dyami.