AMENINŢAREA Rusiei: S-a pus în pericol securitatea!

Uniunea Europeană, care s-a hotărât să înăsprească tonul faţă de Rusia după drama zborului MH17, i-a sancţionat sâmbătă pe şefii serviciilor ruseşti de informaţii pentru implicarea acestora în criza din Ucraina şi urmează să treacă pentru prima dată la adoptarea unor sancţiuni economice de anvergură. Ministerul rus de Externe a ameninţat sâmbătă că noile sancţiuni UE riscă să pună capăt oricărei cooperări în domeniul securităţii.

UE „a pus în pericol, ca să vorbim clar, cooperarea internaţională în domeniul securităţii", reacţionează cu furie ministerul rus faţă de decizia anunţată sâmbătă de către UE.

Secretarul Consiliului rus pentru Securitate Nikolai Patruşev, un fost şef al FSB, se află şi el pe această nouă listă.

„Extinderea listei de sancţiuni constituie o mărturie directă a opţiunii ţărilor din UE de a reveni asupra cooperării cu Rusia în domeniul securităţii internaţionale şi regionale", a afirmat Moscova, citând agravarea crizelor din Afganistan, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord.

Condamnând ceea ce a catalogat drept „măsuri iresponsabile", Rusia a anunţat că este sigură că „asemenea decizii vor fi primite cu entuziasm de către susţinătorii terorismului internaţional”.

UE a adăugat 15 persoane şi 18 entităţi pe lista de sancţiuni, publicată sâmbătă în Jurnalul oficial, pe care se află în total 87 de persoane şi 20 de entităţi vizate de blocarea averilor/activelor şi o interdicţie de călătorie.

Pe această listă au fost înscrise numele şefului Serviciului Federal de Securitate (FSB) Nikolai Bortnikov, al şefului serviciilor de informaţii, Mihail Fradkov, şi numele preşedintelui cecen Ramzan Kadîrov.

Membrii conducerii Consiliului rus pentru Securitate, din care fac parte inclusiv Bortnikov şi Fradkov, sunt acuzaţi că au „contribuit la elaborarea politicii Guvernului rus care ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei".

Kadîrov a făcut „declaraţii în favoarea anexării ilegale a Crimeei şi insurecţiei armate din Ucraina". La începutul lui iunie, el s-a declarat pregătit să trimită 74.000 de voluntari ceceni în Ucraina, în cazul în care i se cere acest lucru.

Mihail Degtîarev, un membru al Dumei de Stat (Camera inferioară a Parlamentului), a fost şi el sancţionat de către UE pentru că a anunţat inaugurarea „ambasadei de facto" a „republicii populare" de la Doneţk - nerecunoscută - la Moscova.

Între entităţile sancţionate figurează mai multe miliţii şi grupări armate ilegale, ca de exemplu Armata de Sud-Est (separatistă). Companiile vizate au sediul în Crimeea, peninsula ucraineană anexată de către Rusia în martie, iar printre ele se află un grup hotelier din Ialta, o firmă care asigură transportul cu feriboturi şi o distilerie.

UE urmează să meargă mai departe săptămâna viitoare, prin adoptarea aceluiaşi tip de sancţiuni vizând persoane acuzate că „susţin în mod activ anexarea Crimeei", „destabilizarea estului Ucrainei" sau că „beneficiază" de pe urma acestora. Pe această nouă listă, care urmează să fie finalizată marţi, ar putea să fie înscrise numele unor oligarhi apropiaţi preşedintelui rus Vladimir Putin, potrivit unor diplomaţi.

Însă cei 28 sunt pregătiţi ca, săptămâna viitoare, să aplice sancţiuni economice de anvergură, în domeniile accesului pe pieţele financiare, vânzării de armament, tehnologiilor din sectorul energetic şi bunurilor cu dublă folosinţă civilă şi militară, mai scrie Mediafax.