AJUTOR european // R. Moldova va avea mai MULTE păduri private

DEZVOLTARE // Sute de hectare de păduri private ar putea fi plantate în următorii ani în R. Moldova. Agenții economici vor fi ghidați cum să-și amenajeze terenurile silvice de Oficiul Național de Consultanță în Silvicultură

În următorii trei ani, pe întreg teritoriul republicii urmează a fi plantate 13 mii de hectare de pădure. Acest lucru este prevăzut într-un program guvernamental, iar partenerii europeni sunt gata să ofere sprijin logistic și financiar pentru atingerea acestui scop.

În premieră, autoritățile vor încuraja și apariția pădurilor private, iar agenții economici interesați pot obține deja consultanță la un oficiu nou-creat la Chișinău, în cadrul Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice.

În prezent, majoritatea terenurilor degradate sau pășuni neproductive, care ar putea fi transformate în păduri, aparțin autorităților locale. Acestea trebuie să se implice în procesul de extindere a suprafețelor forestiere, dar nu cunosc nici legislația în domeniu, nici procesul de proiectare și gestionare reușită a unei păduri.

Primul oficiu care oferă consultanță

În ajutor va veni Oficiul Național de Consultanță în Silvicultură, care a fost creat la Chișinău, la recomandarea experților din cadrulproiectului „ENPI FLEG”, finanțat de Uniunea Europeană și dezvoltat concomitent în alte șase state.

„Autoritățile locale sau agenții economici care vor păduri private se pot adresa pentru consultanță. Îi vom ajuta la pregătirea actelor, la planificare, în procesul de gospodărire. Până în 2018, ne propunem să creăm un sector forestier comunal foarte consistent. Trebuie să sprijinim și extinderea pădurilor private. Oficial avem 2 400 de hectare, dar real ar putea fi vreo zece mii de hectare, care nu sunt trecute legal la categoria păduri private”, afirmă DumitruGalupa, directorul Institutuluide Cercetări şi Amenajări Silvice din Chişinău.

Experții încadrați în proiectul european „FLEG” sunt gata să meargă în teritoriu pentru a expertiza terenurile, a pregăti proiecte de amenajare silvică și a le recomanda celor interesați în plantarea pădurilor ce fel de specii de arbori să sădească, pentru ca inițiativa să aibă succes.

Plopi hibrizi care cresc rapid

Pe zeci de hectare de terenuri ar putea fi plantată o specie nouă de plop - un hibrid care crește rapid și poate fi folosit în primul rând pentru dezvoltarea sectorului energetic.

„Am oferit suport tehnic și informațional pentru crearea unei pepiniere la Întreprinderea Silvică Telenești, unde să fie crescut puiet de plop hibrid. Ulterior, vor fi dezvoltate parteneriate cu autoritățile locale și sectorul privat pentru dezvoltarea silviculturii energetice”, punctează Aurel Lozan, coordonatorul național al proiectului „FLEG”. Plantația-mamă cu puieți hibrizi de plop a fost deja dezvoltată în pădurea din satul Sărăteni, Telenești.

„Cu ajutorul partenerilor europeni, am adus din România patru mii de puieți de plop care cresc foarte rapid – patru-cinci metri într-un an. În cinci ani, copacii pot fi folosiți pentru producerea peleților sau brichetelor pentru încălzire cu biomasă. Deja am început să înmulțim plopii. De asemenea, reorganizăm întreprinderea după standarde europene ca să putem certifica materialul săditor crescut la noi. Pot spune că suntem pionieri în domeniu. Vom dezvolta sectorul energetic și nu vom mai depinde atât de mult de gazul rusesc”, crede șeful Întreprinderii Silvice Telenești, Vasile Iliescu.

13 primării au proiecte de amenajare silvică

Începând cu anul 2009, 13 primării din cinci raioane ale republicii și-au făcut proiecte de amenajamente silvice pe 2 500 de hectare de pădure, iar această inițiativă va fi dezvoltată și în faza a doua a programului „FLEG”, care va fi dezvoltat în țara noastră până în 2016.

Locuitorii satului Hârtop din Cimișlia au ajuns să răsufle aer curat și să admire o pădure frumos amenajată pe 208 hectare de teren, care ani la rând a stat în paragină.

„Pământul era trecut la categoria pășuni, dar era atât de degradat, încât nu creștea iarbă pe el. Am lăsat o porțiune pentru pășuni, dar am semănat lucernă pe terenuri pentru ca locuitorii care au animale să aibă cu ce le hrăni. Iar pe 208 hectare am plantat pădure. Suntem unicii în raion care avem un plan de amenajament silvic și un registru structurat care ne arată când și unde trebuie să efectuăm lucrări de curățare sau de rărire. Nu avem tăieri ilicite”, spune mândru primarul localității, Vladimir Midone.

Studii unice în regiune

Pentru a provoca autoritățile la acțiuni concrete pentru protejarea pădurilor și dezvoltarea lor, experții din cadrul proiectului european „FLEG” au realizat mai multe studii care au demonstrat care sunt resursele forestiere reale ale republicii, ce beneficii aduce pădurea și ce bunuri oferă populației.

„Pentru prima dată într-un studiu a fost arătat că 18% din veniturile populației sunt asigurate de păduri. Circa 80% din comunitățile R. Moldova folosesc lemnul și altă vegetație agricolă în calitate de sursă energetică primară. Într-un alt studiu facem evaluarea monetară a pierderilor din activități ilegale săvârșite în păduri – tăieri ilicite sau braconaj. Avem o colaborare cu autoritățile pentru modificarea legislației în domeniu și urmează a fi adoptat și un nou Cod Silvic”, enumeră Aurel Lozan câteva dintre obiectivele propuse prin programul european.

Comunicare și educație

Pe lângă chestiuni oficiale, care vizează legislația silvică sau cele tehnice, care presupun proiectări și amenajări de păduri, programul „ENPI FLEG” își propune și cultivarea unui spirit civic în societatea moldovenească, pentru ca cetățenii să ajungă să aprecieze și să ocrotească pădurile.

În ultimii ani au fost organizate mai multe ateliere de lucru în școli și orfelinate care au avut sloganul: „Pădurea este mai mult decât lemn”, au fost organizate diferite concursuri și a fost donat material didactic pentru biblioteci. Colegiul Ecologic din Chișinău a beneficiat de suport pentru îmbunătățirea curriculei de studiu și urmează să primească sute de cărți pentru elevi.

Programul „ENPI FLEG”, finanțat de Uniunea Europeană cu șase milioane de euro, a fost implementat începând cu anul 2009 în R. Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Rusia şi Ucraina.

Pentru etapa a doua, cuprinsă între anii 2014-2016, finanțarea constituie nouă milioane de euro. Programul îşi propune să abordeze problema acută a activităţilor forestiere ilegale în statele partenere, să promoveze managementul forestier durabil și să consolideze legislația în domeniu.

Structura fondului forestier naţional