97 de ani de la Marea Unire // În Republica Moldova astăzi se va cere REUNIREA

Reunire // „Basarabia a fost deja unită cu România în 1918, deci are nevoie de un proces de reunificare”

În acest an, pe 1 decembrie se împlinesc 97 de ani de la Marea Unire, an în care necesitatea reunificării este tot mai avidă. Tot în această zi este celebrată anual Ziua Națională a României, sărbătoare ce comemorează din 1990 Adunarea de la Alba Iulia și unirea provinciilor Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș și Sătmar cu Regatul României.

Potrivit istoricilor, Marea Unire din 1918 este măreață prin faptul că nu este opera unui om politic, a unui partid sau a unui guvern, ci a întregii națiuni române. Nu este o victorie militară, ci un act de voință a poporului românesc.

Basarabia - prima provincie unită cu România

Prima provincie românească care s-a unit cu România a fost Basarabia. În faţa ameninţărilor Rusiei şi Ucrainei, Basarabia îşi proclamă independența, iar apoi Sfatul Ţării, care cuprindea reprezentanţi ai tuturor naţionalităţilor, a adoptat, la 27 martie 1918, cu majoritate de voturi, hotărârea Basarabiei de a se uni cu România. Ulterior, toate provinciile românești au întreprins acțiuni de unificare.

Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia a fost considerată de contemporani decisivă pentru „unitatea naţională a tuturor românilor”. Pe lângă cei 1 228 de delegaţi, la Alba au venit, după cum menţionează contemporanii, peste 100 de mii de români din toate colţurile Transilvaniei.

În perioada 18 noiembrie - 1 decembrie 1918, deputaţii au decis în unanimitate cu privire la unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România, pe baze democratice, cu păstrarea unei autonomii locale și cu egalitatea naţionalităţilor și a religiilor.

Destrămarea României Mari

Deși în perioada interbelică, România, în cadrul Societății Națiunilor, a militat pentru respectarea granițelor, statele vecine au fost încontinuu cu ochii pe regiunile alipite în 1918. Așadar, la 26 iunie 1940, Basarabia și Bucovina de Nord au fost anexate de ruși în urma ultimatumului dat de Uniunea Sovietică României.

Ulterior, Transilvania de nord-vest, dar și două județe din sudul Dobrogei au fost răpite de ungari și bulgari. După destrămarea României Mari, mulți dintre basarabeni au luptat pentru reunire, iar acum această idee a devenit și mai solidă, în contextul instabilității politice din republică.

Reunificare

Potrivit istoricului Octavian Țâcu, „Unirea este mai viabilă ca oricând, pentru că este una dintre soluțiile alternative pe care o mare parte a societății noastre o vede realizată ca un deziderat nu numai de întregire a neamului românesc, dar și ca o modalitate optimală și rapidă de a accede în Uniunea Europeană și NATO”.

În opinia acestuia, mișcările unioniste actuale au cu totul o altă factură decât generația romantică a anilor ’90, „care a rămas în continuare ancorată în dezideratele de integrare românească”.

În ultima perioadă, au fost mai multe apeluri în societate privind Unirea. Cu toate acestea, există și multe grupuri antiromânești.

„Aceasta, însă, nu este o problemă legată doar de Unire, dar și de identitate, limbă. Eu cred că avem necesitatea de a convinge o mare parte a populației vorbitoare de limba română că nu este alternativă pentru Republica Moldova în condițiile actuale decât de a realiza Unirea. Mă refer la ideea reunificării exact ca în cazul Germaniei, pentru că Basarabia a fost deja unită cu România în 1918, deci are nevoie de un proces de reunificare”, conchide istoricul Octavian Țâcu.

Condiție sine quo non

Și tinerii studioși vor Unirea. „Sufletul românului adevărat din Basarabia se poate întregi numai prin actul unirii cu Patria-Mamă. Barbaria istoriei ne-a forțat să ne dezintegrăm în alte realități, însă istoria ne învață că, citind trecutul, putem scrie viitorul”, menționează olimpicul Emil Chichioi, elev în clasa a XII-a la Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim” din Chișinău.

„Consider procesul de unificare cu România o condiție sine quo non, deși imposibilă în dimensiuni sociale, economice și politice. Mă consider român în suflet și vreau ca Unirea să se realizeze, chiar dacă nu cred că voi trăi acest moment în viitorul apropiat”, mai spune olimpicul, potrivit căruia în curriculum este inclusă studierea acestui fapt istoric, dar elevii nu sunt întotdeauna receptivi, din cauza factorului social.

„Accelerăm Unirea!”

De 1 Decembrie, pe ambele maluri ale Prutului vor fi organizate mai multe evenimente unioniste, care îi vor aduna pe toți cei ce simt românește. „Acțiunea 2012” organizează, sub sloganul „Accelerăm Unirea!”, 100 de mașini unioniste care vor defila pe traseul București - Ploiești.

Toate mașinile vor primi din partea organizatorilor materiale personalizate: steaguri tricolore, stickere, plăcuțe pentru numărul la mașină cu mesajul „Basarabia e România”.

Participanții vor face un tur prin centrul Bucureștiului, apoi vor pleca spre Ploiești, unde autoritățile locale îi vor întâmpina cu o donație de carte pentru bibliotecile de la noi.

Marșul Unirii

De asemenea, și Mișcarea civică „Tinerii Moldovei” va avea de 1 Decembrie, în scuarul Catedralei din Chișinău, o hartă a României şi Basarabiei, un fel de puzzle, cu piese aranjate una lângă alta.

„Mesajul evenimentului este că e de datoria noastră a tuturor să contribuim la construirea unei Românii frumoase, puternice și Unite”, precizează președintele mișcării civice, Anatol Ursu.

Tot atunci, Asociația Obștească „Onoare, Demnitate și Patrie” va organiza Marșul Unirii, care va începe la ora 14.00, în scuarul Liceului Teoretic Român-Francez „Gheorghe Asachi”.

Cu tricolore și pancarte unioniste, participanții vor porni în marș spre monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, unde vor ține discursuri patriotice și vor cere Reîntregirea.

Marșul se va încheia la Ambasada României, unde va fi intonat imnul național „Deșteaptă-te, române”.