3 MAI, Ziua Mondială a Libertăţii Presei: R. Moldova, pe locul 81 în lume

În fiecare an, pe 3 mai, în întreaga lume este marcată Ziua Mondială a Libertăţii Presei, proclamată de către Adunarea Generală a ONU în anul 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiuni a Conferinţei Generale a UNESCO, din anul 1991.

Ziua mondială a libertății presei a fost instituită pentru a atrage atenţia întregii lumi asupra importanței și obligaţiei respectării libertății de exprimare, aşa cum sunt ele stabilite în Declarația Universală a Drepturilor Omului, care, la articolul 19 arată că: „Orice om are dreptul la libertatea opiniilor și exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei prin orice mijloace și independent de frontierele de stat”.

Cu ocazia acestei zile, UNESCO oferă premiul Guillermo Cano unei persoane, organizaţii sau instituţii care a adus o contribuţie excepţională la apărarea şi promovarea libertăţii presei oriunde în lume, în special în zonele cu un grad ridicat de pericol. Distincţia a fost acordată pentru prima oară în anul 1997 şi poartă numele lui Guillermo Cano Isaza, un jurnalist columbian care a fost asasinat chiar în faţa clădirii ziarului la care lucra, El Espectador din Bogotá, la 17 decembrie 1986, pentru că deranjase cu anchetele sale marii comercianţi de droguri din Columbia.

Premiul are o valoare de 25.000 de USD şi este finanţat de Cano Foundation (Columbia) şi The Helsingin Sanomat Foundation (Finlanda).

În acest an, cei doi corespondenţi ai agenţiei de presă Reuters – Wa Lone, în vârstă de 32 de ani, şi Kyaw Soe Oo, în vârstă de 28 de ani -,aflaţi în închisoare în Myanmar, vor primi premiul mondial pentru libertatea presei pe 2019 din partea UNESCO, scrie rador.ro.

Jurnaliştii au fost condamnaţi la şapte ani de închisoare în Myanmar, pe 3 septembrie 2018, pentru dezvăluirea unor secrete de stat, caz pe care comunitatea internaţională îl consideră o încălcare gravă a libertăţii de expresie.

Jurnaliştii, care au pledat nevinovaţi, investigau uciderea a zece musulmani Rohingya de către forţele de securitate din Myanmar, în momentul arestării lor în decembrie 2017.

Ziua Mondială a Libertăţii Presei prilejuieşte ocazia de a informa cetăţenii asupra cazurilor de încălcare a libertăţii presei – un moment de reamintire a faptului că în zeci de ţări ale lumii publicaţiile sunt cenzurate, persecutate, suspendate sau închise, iar jurnaliştii, editorii şi publiciştii sunt hărţuiţi, atacaţi, arestaţi şi chiar ucişi.

Unul din principalele elemente de cuantificare a libertăţii de expresie la nivel mondial îl reprezintă Raportul anual al organizaţiei „Reporteri fără frontiere” (RSF) precum şi clasamentul pe ţări privind „Indicele libertăţii presei la nivel mondial” ce îl însoţeşte.

Conform organizaţiei „Reporteri fără Frontiere”, se constată înrăutăţirea globală a situaţiei privind libertatea presei, fapt explicat în primul rând prin oprimarea voită sau manipularea media în zone de conflict – se menţionează aici Ucraina, Siria, Irak, Sudan şi Teritoriile Palestiniene -, apoi numeroase state impun serioase limitări libertăţii presei în numele unei securităţii naţionale relativ greşit percepute.

R. Moldova se clasează pe locul 81 la capitolul libertății presei și e la același nivel cu Polonia sau Italia, conform Hărții libertății presei în anul 2018, elaborată de Asociația Reporterilor fără Frontiere.

Asociația a prezentat un studiu în care a fost analizată libertatea de exprimare în 180 de state de pe glob, iar situația din R. Moldova a fost evaluată la nivel mediu. Asociația Reporterilor fără Frontiere relevă că în republica noastră există probleme, iar libertatea de exprimare e la același nivel ca în Polonia, Italia, Grecia, Serbia, Brazilia, Argentina și Coreea de Sud.

Pe primele locuri în clasament sunt Suedia, Finlanda, Norvegia, Danemarca, Islanda, Germania, Irlanda și Noua Zeelandă.

Printre statele unde libertatea cuvântului este satisfăcătoare se numără Canada, SUA, Chile, Australia, Spania, Portugalia, Franța, dar și România.

State cu situația nesatisfăcătoare a libertății cuvântului par să fie cele mai multe. Exemplele cele mai importante și răsunătoare sunt Rusia, India, Mexic, Turcia, dar și Ungaria, care este stat membru al Uniunii Europene.

La coada clasamentului, țările în care nu prea există libertatea cuvântului avem state care se caracterizează printr-un regim aspru bazat pe ideologie. Astfel, aici se includ țările din lumea arabă, cu mici excepții, China și Coreea de Nord, dar și Cuba.

Clasamentul a fost întocmit în baza informațiilor și a evenimentelor din anul 2018.