23 august 1939 - 78 de ani de la RAPTUL Basarabiei: Pactul care a ciopârțit România

Un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, pe 23 august 1939 la Moscova, numit și pactul Ribbentrop-Molotov, a împărțit sferele de influență între sovietici și naziști în Europa și a separat Basarabia de România.

La 78 de ani de atunci, Basarabia continuă să fie separată de Țara-Mamă.

Pe 26 iunie 1940, România a primit un ultimatum din partea Uniunii Sovietice, prin care se cerea evacuarea administrației civile și a armatei române de pe teritoriul dintre Prut și Nistru, cunoscut ca Basarabia, și din partea nordică a regiunii Bucovina. În cazul în care retragerea nu s-ar fi făcut în termenul impus de patru zile, România era amenințată cu războiul.

Din cauza presiunilor conjugate ruso-germane venite de la Moscova și de la Berlin, administrația și armata română s-au retras pentru a evita războiul.

CITIȚI și DOCUMENTAT: Ce pierderi umane a avut Basarabia pe timpul ocupației sovietice. Cifre DUREROASE

În cea mai mare parte a teritoriului ocupat, sovieticii au proclamat RSS Moldovenească, iar partea sudică a Basarabiei, Bugeacul, și nordul Bucovinei au fost alipite la RSS Ucraineană. Odată cu proclamarea RSS Moldovenești, RSSA Moldovenească, republică autonomă „moldovenească” de la răsărit de Nistru, a fost împărțită între cele două republici sovietice vecine, Moldova sovietică și Ucraina.

Ocupația sovietică a fost întreruptă, pentru scurtă vreme, în 1941, după ce România alături de Germania a declanșat operațiunile militare de eliberare a teritoriilor ocupate de URSS ca parte a Operațiunii Barbarossa, dar teritoriile au fost în cele din urmă ocupate de sovietici în 1944.

După ocupație, au urmat deportările și foametea organizată, acțiuni de deznaționalizare a spațiului dintre Prut și Nistru, iar consecințele acestora se resimt și astăzi.

După unele surse, pe toată durata de existență a URSS-ului, aproximativ 2 344 000 de persoane originare din Basarabia, Bucovina de nord și RSSA Moldovenească au fost victime ale arestărilor, persecuțiilor politice, deportărilor, condamnărilor la muncă silnică, 703 000 dintre ei pierind.