Zi ISTORICĂ pentru România la Bruxelles, care va prezida pentru prima dată o reuniune a Consiliului Uniunii Europene. Ce teme sunt pe agendă

Potrivit agendei furnizate de Consiliul UE, reuniunea va fi marcată de prezentarea priorităților președinției României pentru următoarele șase luni, preluată la 1 ianuarie 2019, la 12 ani de la aderarea la UE. Cei patru piloni tematici care reprezintă în aceste șase luni fundamentul agendei de lucru a președinției României la Consiliul UE vizează: „Europa convergenței”, „Europa siguranței”, „Europa, actor global” și „Europa valorilor comune”.

De asemenea, președinția română urmează să îi informeze pe miniștrii țărilor UE cu privire la planurile sale referitoare la adoptarea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027.

Pe agenda reuniunii CAG de marți se mai află și problematica identificării unui răspuns coordonat al țărilor UE cu privire la dezinformare și referitor la o mai bună comunicare despre Europa către cetățeni.

Aceste două teme se regăsesc între liniile prioritare ale președinției României. La nivelul pilonului dedicat valorilor comune, România și-a propus creșterea implicării cetățenilor, și în special a tinerilor, în dezbaterile europene, precum și promovarea combaterii dezinformării online și a știrilor false, inclusiv prin ameliorarea educației în domeniul mass-media și dezvoltarea de mecanisme europene care promovează bunele practici în combaterea dezinformării.

România a preluat marți, 1 ianuarie 2019, la aniversarea a 12 ani de aderare la Uniunea Europeană, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Este pentru prima dată când țara noastră asigură, timp de șase luni, responsabilitatea de a prezida peste cele 28 de state membre ale UE și reprezintă centrul procesului decizional european într-o perioadă concomitentă cu definirea viitorului Europei Unite.

Pe durata mandatului de șase luni, România își propune să stimuleze creșterea economică a UE, să îmbunătățească nivelul de competitivitate și să consolideze securitatea internă. De asemenea, guvernul român se va concentra asupra promovării valorilor europene comune, precum democrația, libertatea și respectarea drepturilor omului, atât în UE, cât și dincolo de granițele sale. O altă prioritate a României va fi combaterea rasismului, a xenofobiei, a antisemitismului, a intoleranței și a populismului.

Mandatul României la șefia Consiliului UE este structurat în patru priorități tematice, însă tot atâtea vor fi și momentele cheie care vor da un tuș unic acestei președinții: retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie, summit-ul de la Sibiu, prima reuniune europeană la vârf din istorie care are loc chiar de Ziua Europei, 9 mai, alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai și impulsionarea tratativelor privind adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual.

Pe 9 mai, la Sibiu, România va găzdui un summit informal al Consiliului European în cadrul căruia liderii statelor membre vor discuta despre planurile privind viitorul UE. Aceasta va fi prima lor întâlnire după retragerea Marii Britanii din UE și ultima înainte de alegerile europene care vor avea loc în perioada 23-26 mai.

La fel de important, România, prin prima sa președinție a Consiliului Uniunii Europene, deschide un trio de președinții format alături de Finlanda și de Croația și care este marcat de tranziția dinspre un ciclu decizional spre altul. De altfel, România va prezida peste o Uniune cu un Parlament European și o Comisie Europeană aflate la final de mandat și cu peste 200 de dosare în lucru și care trebuie aduse spre legislație.