Zguduiți tot mai des. Rezistăm?

Seisme // „În cazul unui cutremur de 7,4 sau 7,5 grade pe scara Richter, la Chişinău am avea pierderi de 15,5 miliarde de lei, iar cel puțin 150 de persoane ar muri și peste 2 500 ar fi rănite”

Galina Munteanu

Trei cutremure la doar câteva zile distanță. R. Moldova a fost „zdruncinată” în ultimele săptămâni de trei cutremure de magnitudine mai mare sau mai mică. Cutremurul din noaptea de 5 spre 6 octombrie curent cu magnitudinea de 5,7 pe scara Richter, care s-a produs în munții Vrancea, România, a pus pe jar autoritățile de la Chișinău. În R. Moldova, oscilațiile au fost de 4-5 grade. Ședințe cu seismologi, rapoarte, recomandări și dispoziții. Din fericire, pagube nu au fost înregistrate, asta pentru că seismul a avut o magnitudine mică. Nu vom putea spune, însă, același lucru în cazul unui cutremur de o magnitudine mai mare.

Zeci de blocuri avariate

Mai multe clădiri din capitală, în special cele vechi, riscă să fie grav avariate ori chiar să se prăbușească, dacă R. Moldova ar fi zdruncinată de vreun cutremur mai puternic. Deși recunosc că sunt probleme la acest capitol și că mai multe case trebuie urgent consolidate, autoritățile capitalei ne dau însă asigurări că majoritatea blocurilor vor rezista și la un seism de 7 grade pe scara Richter.

„Pe lângă clădirile istorice vulnerabile, sunt și blocurile din panouri prefabricate. Aceste panouri au avut defecte, iar unele elemente de metal din ele au ruginit. Din această cauză, au început să apară fisuri. La unele dintre clădiri a fost depășit și termenul de exploatare”, a menționat pentru Ziarul NAȚIONAL vicedirectorul Direcției arhitectură, urbanism și relații funciare de la Primăria mun. Chișinău, Radu Blaj.

Probleme avem și la capitolul evacuare în caz de situații excepționale. Potrivit viceprimarului capitalei, Nistor Grozavu, în peste 150 de blocuri locatarii s-ar putea confrunta cu o asemenea problemă în eventualitatea unui cutremur. Asta pentru că accesul în zona de evacuare a fost blocat ori s-au făcut intervenții neautorizate.

Expertiză din perioada URSS

Ultima expertiză seismologică a clădirilor din capitală a fost făcută încă în perioada URSS. Nu sunt bani, se justifică responsabilii în domeniu.

„Spre regret, clădirile din Chișinău nu au fost expertizate seismologic de foarte mulți ani, din perioada Uniunii Sovietice. Se vorbește de mult, dar nu se face. Bineînțeles că asta durează, dar s-ar putea face o inventariere doar a caselor mai vechi, cele care la cutremurele din 1977 și 1987 au evidențiat anumite probleme. Au trecut de atunci 30 de ani și, bineînțeles, gradul de uzură a fost depășit. Acum, cred, este momentul pentru a face o expertiză detaliată a acestor clădiri, a spitalelor, grădinițelor și școlilor, dar pentru asta este nevoie de bani. Dacă Ministerul Construcțiilor ne va spune să facem acest lucru, noi îl vom face”, a menționat directorul adjunct al Institutului de Geologie și Seismologie al AȘM, Oleg Bogdevici.

Ministerul Construcțiilor s-a pus pe treabă

La rândul lor, responsabilii de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor (MDRC) recunosc că unele clădiri din Chișinău necesită o reabilitare cât mai urgentă, dar spun că acestea nu prezintă un pericol. „Cu excepția celor noi, mai toate sunt într-o stare jalnică și necesită a fi reabilitate, iar unele dintre acestea chiar trebuie consolidate. Ministerul Construcțiilor a elaborat „Regulamentul privind inventarierea tehnică și pașaportizarea blocurilor locative” care acum se află pe masa Guvernului. Dacă va fi aprobat, vom ști cu exactitate care sunt problemele și cum urmează să le soluționăm”, ne-a spus șefa Serviciului politica locuințelor de la MDRC, Nadejda Socolov.

În lipsa mijloacelor financiare, acest program ar putea rămâne însă literă moartă.

Cât de sigure sunt cădirile noi și mansardele?

Proiectele pentru construcția blocurilor noi sunt elaborate în baza regulamentelor existente care sunt bune, zic oficialii. Dacă și constructorii țin cont de ele, atunci clădirile cu siguranță vor rezista unor cutremure.

Cât despre mansarde, acestea deseori sunt construite pe clădiri vechi care au un grad de uzură ridicat și pe clădiri pe care, potrivit regulilor în vigoare, nu se permite.

Ion Ilieș, șeful Centrului de Seismologie Experimentală:

În cazul unui cutremur analogic celui din 1940 cu o magnitudine de 7,4 sau 7,5 grade pe scara Richter, la Chişinău am avea pierderi de 15,5 miliarde de lei, iar cel puțin 150 de persoane ar muri și peste 2 500 ar fi rănite. Este foarte necesară implementarea unui sistem de avertizare care ar comunica despre un eventual cutremur cu aproximativ 35-40 de secunde înainte de producerea acestuia. Astfel de sistem este în Japonia, Mexic, România. Am elaborat mai multe proiecte în acest sens, dar niciunul nu a avut sorți de izbândă. Pentru a implementa un astfel de sistem, este nevoie de peste un milion de euro. Un prim-pas ar fi ca acesta să existe în spitale și la Serviciul de distribuție a gazelor.

Radu Blaj, vicedirector al Direcției arhitectură, urbanism și relații funciare de la Primăria mun. Chișinău:

Chișinăul are întocmită o hartă de microzonare seismică și atunci când se întocmește un proiect de construcție se ia în calcul și acest fapt. Fiecare sector din capitală își are scara de rezistență a clădirilor în cazul unor eventuale cutremure. În plus, inginerul când proiectează o casă calculează cu rezervă rezistența pe care ar trebui să o aibă acea clădire la un cutremur. Dacă se recomandă ca imobilul să fie rezistent pentru un cutremur de 7 grade, acesta proiectează pentru 8 grade. Nicio zonă a municipiului Chișinău nu prezintă un risc sporit sau pericol în cazul unui cutremur cu o magnitudine mai mare decât cele care au fost până în prezent.

Vasile Alcaz, directorul Institutului de Geologie şi Seismologie al Academiei de Ştiințe a Moldovei:

Trebuie să înţelegem că trăim într-o zonă seismică. Aici, cutremurele se produc de multe milioane de ani şi nu avem niciun motiv să credem că ele se vor stopa. Cât privește speculațiile că la Chișinău se va produce un cutremur puternic, acestea nu sunt corecte. Structura tectonică a R. Moldova este de aşa natură că aici nu se pot produce cutremure puternice. Seismele care pot afecta teritoriul republicii noastre sunt localizate doar în zona Vrancea, pe teritoriul României.

20 de cutremure pe lună

Trei cutremure cu magnitudinea între 4 și 5 grade pe scara Richter au fost resimțite la Chișinău în ultimele două săptămâni. Primul a avut loc în noaptea de 5 spre 6 octombrie, iar alte două în seara zilei de 15 octombrie, în jurul orei 22.30. Seismele s-au produs la un interval de jumătate de oră. Potrivit seismologilor, epicentrul primului cutremur a fost localizat în regiunea Vrancea, România, iar al celui de-al doilea - în zona Galaţi.

Potrivit Institutului de Geologie şi Seismologie al Academiei de Ştiințe a Moldovei, de la începutul anului curent au avut loc 250 de cutremure, dintre care doar 130 au fost înregistrate, cele cu magnitudinea trecută de 3 grade pe scara Richter. Potrivit sursei citate, lunar au loc peste 20 de cutremure cu o magnitudine foarte mică.