Viorel Furdui, directorul executiv al CALM: „Din ce cauză se depopulează satele? Din cauza primăriilor? Sau invers: datorită primăriilor, în sate se mai păstrează o speranță. Acest stat se ține anume pe primari, pe energia lor”

INTERVIU // „Foarte mulți primari sunt deranjați de inactivitatea autorităților în raport cu diferite tentative de a corupe, într-o formă sau alta, alegătorii”

Tentativele tuturor guvernărilor de a reforma administrația publică locală din R. Moldova au eșuat de fiecare dată, fiindcă politicienii nu au știut să asculte soluțiile propuse de primari, susține Viorel Furdui, directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM).

Într-un interviu oferit Ziarului NAȚIONAL, Viorel Furdui s-a arătat sceptic vizavi de faptul că și recenta Strategie de reformă a administrației publice din Republica Moldova pentru anii 2023 – 2030 își va atinge obiectivele și a criticat inițiativa actualei guvernări privind amalgamarea voluntară, pe motiv că ar conține o „agendă ascunsă” și ar „tuna gaz pe foc” înaintea alegerilor locale.

De ce CALM nu susține ideea privind reducerea numărului de primării din R. Moldova și ce decizii ar trebui să ia guvernarea pentru ca primăriile să reușească să dezvolte localitățile, aflați din interviul de mai jos.

Raisa Lozinschi: Domnule Viorel Furdui, suntem în toiul alegerilor locale ce vor avea loc pe 5 noiembrie curent. Ce așteptări are tagma pe care o reprezentați de la acest exercițiu electoral?

Viorel Furdui: Majoritatea primarilor sunt concentrați pe finalizarea diferitor proiecte pe care le-au câștigat în ultima perioadă, dar și pe alegerile care vin. Sunt sigur că se gândesc la viitoarele echipe din consiliile locale cu care trebuie să conlucreze pe viitor.

Acum se observă un activism extraordinar din partea diferitor forțe politice, partide, toți doresc să negocieze, să discute cu primarii, să-i convingă să meargă pe listele unor sau altor partide. Acest lucru este tradițional, dar acum este și un anumit specific. Există o diversitate foarte mare de forțe politice, o ofertă largă, ceea ce înseamnă că după alegeri vom avea primari de la multe partide.

Foarte mulți primari speră foarte mult că aceste alegeri se vor desfășura în limitele legii și vor câștiga cei care merită, vor fi apreciați cei care într-adevăr au viziuni, programe, realizări concrete.

Foarte mulți primari sunt deranjați de inactivitatea autorităților în raport cu diferite tentative de a corupe, într-o formă sau alta, alegătorii. Anumite forțe politice umblă după semnături și le spun oamenilor că vor veni cu milioane de lei în localități și cer ca actualii primari să semneze, dacă vor să vină așa investiții. Sunt deja mai multe semnale că această activitate ia amploare, devine masivă în diferite localități - din Găgăuzia până în practic fiecare colț din R. Moldova.

Vă referiți la cazurile despre care presa a relatat că în spate ar sta fugarii Ilan Șor și Veaceslav Platon? La Soroca, de exemplu, am văzut oameni cum stăteau în rând să primească sume de câte o mie de lei în schimbul oferirii datelor personale...

Probabil, nu am urmărit. Este vorba despre aceste metode de a ademeni alegătorul cu promisiuni, cu semnături, cu colectarea datelor cu caracter personal la Soroca, Strășeni, Comrat, în sate...

Iată aici este un deranj din partea celor de bună-credință că autoritățile nu reacționează în modul corespunzător.

Poate noi nu cunoaștem, dar nu au o viziune cum trebuie stopate aceste metode care pot să distorsioneze votul cetățeanului.

Ce trebuie să știe candidații la funcțiile de primari și consilieri, chiar și cei care au mai deținut aceste funcții? Care sunt cele mai stringente probleme ale administrației publice locale în prezent?

Foarte bună întrebare, pentru că foarte multă lume este împinsă de diferite forțe politice, necunoscând situația reală în teritoriu și cu ce probleme se confruntă administrația și colectivitățile locale. Se avântă și apoi unii regretă când cunosc situația reală.

Dacă vorbim despre probleme, este vorba în primul rând despre necesitatea de a construi un dialog cu consiliul local. Pe de o parte, primarul este un reprezentant al puterii locale executive, iar consiliul este deliberativ, adică cel care decide. Atunci când nu există capacități de a crea o echipă comună în interesul localității, apar probleme, diverse conflicte. Faptul că primarul câștigă alegerile nu înseamnă că totul va fi bine pe viitor. Primarul trebuie să se gândească din start la echipa de consilieri cu care va lucra și să aibă capacitatea de a dialoga cu diferite partide politice la nivel local.

Totodată, candidații la funcția de primar este important să înțeleagă faptul că resursele financiare sunt limitate și, în condițiile actuale, foarte multe o să depindă de disponibilitatea de fonduri. Viitorul primar trebuie să aibă și pregătirea necesară sau să fie deschis și capabil pentru a-și dezvolta diferite abilități ca să atragă fonduri suplimentare. Cu actualele bugete locale nu construiești drumuri, apeducte etc.

A treia problemă importantă este politica de cadre. Primarul nu o să rezolve singur multe lucruri și de aceea este nevoie să creeze o echipă, dar trebuie să țină cont și de faptul că politica salarială a statului este centralizată și atitudinea statului față de funcționarii locali este dezastruoasă. Ei sunt lăsați în sărăcie, cu salarii foarte mici și în aceste condiții este dificil să atragi specialiști.

În al patrulea rând, este important ca viitorii primari să înțeleagă că, odată deveniți primari, ei nu vor aparține familiilor lor, nu vor avea timp liber, concedii. Ei vor trebui să se dedice integral localității.

Și mai există o problemă mare - datorită culturii joase administrative, politice, primarii trebuie să fie gata să se confrunte cu diferite instituții, agenții, organe de control, procuraturi, Centrul Național Anticorupție, Autoritatea Națională de Integritate etc., care, din păcate, în loc să se ocupe cu lucruri mai importante, permanent sunt cu ochii pe ei, fapt care te consumă, are de suferit familia, sănătatea.

Actuala guvernare a aprobat Programul de implementare a primei etape din Strategia de reformă a administrației publice din Republica Moldova pentru anii 2023 – 2030. Aveți certitudinea că acțiunile prevăzute în document vor îmbunătăți condițiile de guvernare locală? Care sunt cele care vă inspiră cel mai mult optimism?

Personal, am o abordare foarte critică vizavi de această strategie.

De ce?

În primul rând, pentru că noi nu am participat la etapa inițială când a fost elaborat conceptul.

Guvernul a anunțat că documentul a fost apreciat de partenerii de dezvoltare...

Păi cred că anume partenerii de dezvoltare vor beneficia de această strategie. Noi suntem foarte buni la elaborarea strategiilor de către consultanți și parteneri de dezvoltare, numai care așa și au rămas pe hârtie.

N-am mai avut noi strategii? Cea din 2012 privind descentralizarea administrației publice locale a fost elaborată cu suportul masiv al partenerilor, cu resurse mari și o grămadă de consultanți, pentru ca noi, în anul 2023, să recunoaștem în această nouă strategie „Moldova 2030”, chiar în text o să găsiți, că nici până la 20% nu a fost realizată.

Care sunt nemulțumirile Dvs. vizavi de această nouă strategie?

Eu nu sunt sigur că această strategie va fi implementată în modul corespunzător. În primul rând, noi nu simțim că aceasta este strategia noastră națională, conectată la realitățile din R. Moldova. Este o strategie a străinilor. Noi am fost conectați în ultima etapă, când practic totul era gata. Am reușit câte ceva să mai schimbăm, dar nu simțim că este strategia noastră.

Structura, conceptul acestei strategii nu a pornit de la problemele esențiale cu care se confruntă administrația publică locală.

În al doilea rând – termenul de șapte ani. Spuneți-mi, vă rog, ce om rațional o să aștepte șapte ani, când la noi numai într-un an s-au schimbat două guverne?

De asemenea, această strategie pune accentul pe faptul că primăriile sunt prea mici. Însă noi intrăm în alegeri și în următorul ciclu de cel puțin patru ani vom avea aceeași structură, în timp ce noi, Congresul Autorităților Locale din Moldova, le-am propus lucruri concrete care trebuie schimbate în administrația publică locală.

Ce „lucruri concrete” a propus CALM?

În primul rând, rezolvarea problemei raioanelor, acestor structuri sovietice depășite, care consumă o grămadă de resurse. Și resursele acestea trebuiau să fie direcționate către administrația locală de nivelul întâi – sate, orașe.

Adică, optați pentru lichidarea raioanelor?

Lichidarea, reorganizarea, se puteau face mai multe lucruri. Noi am propus chiar și un concept de municipalizare. Nu au acceptat pentru că au mers pe mâna experților străini. Și noi, în loc de lucruri concrete, propuse cu doi-trei ani în urmă, ne-am trezit cu o strategie pe șapte ani care prevede niște acțiuni sterile, contraproductive și dăunătoare guvernării, cum ar fi amalgamarea aceasta voluntară.

Legea cu privire la amalgamarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale urmează să intre în vigoare la sfârșitul acestui an. Nu sunteți de acord ca localitățile să-și „unească” eforturile pentru a beneficia de proiecte mai mari decât cele implementate până acum?

Eu cred că nimeni nu crede în succesul amalgamării voluntare. Da, parțial, putem admite că o parte destul de mică a primăriilor va accepta, dar cred că toată lumea se gândește la următoarea etapă, există o agendă ascunsă – în spatele acestei amalgamări voluntare stă una normativă. Adică, obligatorie. Cred că este o greșeală foarte mare la această etapă.

Cât e de rațional ca, înainte de alegeri, să torni gaz pe foc? Și asta în condițiile în care știi foarte bine că avem o memorie istorică de reformă anterioară, când au fost lichidate primăriile și populația a reacționat negativ.

Fix așa putem spune și despre lichidarea raioanelor: cum înainte de alegeri să faci un asemenea pas?

Nu înainte de alegeri, era cu trei ani înainte când au început aceste discuții și am făcut aceste propuneri. Cu raioanele nu exista niciun fel de problemă, chiar dacă ei spun că e sensibilă chestiunea. Chestiunea-i sensibilă cu primăriile, nu cu raioanele. Acestea nu aduc nicio valoare adăugată.

Ni se spune că vor veni investiții, când se vor uni zece sate. Cine va investi într-un sat în care a fost lichidată primăria? Totul se va concentra în câteva sate mai mari și gata.

Trebuia rezolvată și problema cu remunerarea. Au mărit salariile frumușel la nivel central, dar la cel local? Și acum vă duceți în alegeri și vreți de la ei randament?

Ce trebuie să facă în mod concret administrația centrală ca primăriile să funcționeze eficient, să dezvolte localitățile care rămân tot mai depopulate?

Chestiunea cu satele depopulate este provocatoare. Este un proces natural, dar din ce cauză se depopulează satele? Din cauza primăriilor? Sau invers: datorită primăriilor, în sate se mai păstrează o speranță. Soluțiile care ni se împing sunt că avem prea multe primării. Din contra, primarii sunt cei care aleargă, caută proiecte, schimbă partide, numai ce nu fac ca să mai repare un drum sau să aducă iluminatul în acel sat. Cine va avea grijă de aceste sate, dacă îi alungăm pe toți de acolo?

Primarului trebuie să i se dea cât mai mare libertate. După concept, noi încă trăim într-un stat centralizat și opresiv într-un anumit sens. Avem o grămadă de organe de monitorizare, de control etc., iar lucrurile trebuie liberalizate. Să se acorde o libertate mai mare în problemele ce țin de competența primăriilor.

Credeți că primarii sunt pregătiți să aibă această libertate? Am văzut destule cazuri când primarul decidea mai mult în interesul lui personal decât al cetățenilor...

Foarte corectă observație, dar în același timp foarte superficială. Noi nu vorbim despre un caz-două, că, dacă o luăm așa, noi și parlamentari avem, și miniștri, hoți la nivel central și incompetenți avem. În ultimii ani atâtea exemple... Nu-ți faci imaginea în baza câtorva excepții, pădure fără uscături nu este și de acestea ar trebui să se ocupe procuratura, justiția, dacă ar funcționa normal.

În ansamblu, acest stat se ține la nivel local anume pe primari, pe energia lor, pe administrația locală. Știți câte cazuri sunt când oamenii vin din poziții mai bine remunerate, renunță la funcții de directori de școală sau vameși și devin primari, pentru că îi doare sufletul d e satul lor. Acolo mari beneficii nu ai.

De asemenea, ar fi bine să aibă loc o descentralizare financiară. Știți cât ar câștiga localitățile din jurul Chișinăului, dar nu numai, pentru dezvoltare, dacă impozitul pe venit al persoanelor fizice ar veni la domiciliu? Pentru că foarte multă lume locuiește în satele și orașele din jurul capitalei, dar impozitul pe veniturile lor se duce în Chișinău. De ce nu trebuie să vină la nivel local?

Acesta este doar un exemplu, dar vorbim și despre impozitul pe imobil – de 30 de ani nu s-a făcut evaluarea și înregistrarea bunurilor imobile. Datele noastre arată că au fost pierdute cel puțin 20 de miliarde de lei care nu au ajuns pentru dezvoltare locală. Mai sunt impozitele persoanelor juridice, alte lucruri care trebuie rezolvate, inclusiv la nivel de competențe. Cei de la centru, din ministere, în loc să se ocupe cu chestii de politici serioase, strategice, ei se amestecă în permanență în activitatea administrației locale – dau indicații, cer etc.

Dacă aceste lucruri ar fi rezolvate, sunt sigur că, peste o perioadă, va fi altă situație la nivelul administrației locale.

Reforma administrației publice locale a fost subiectul de care s-a temut practic fiecare guvernare din R. Moldova și nimeni nu a îndrăznit s-o abordeze la modul serios, mai ales după ce comuniștii au lichidat județele menite să mai reducă din aparatul birocratic și au revenit la raioanele sovietice. În opina Dvs., în prezent sunt, totuși, multe sau puține primării în R. Moldova?

Întrebarea este incorectă, pentru că guvernările nu au înțeles de unde vine problema și cum trebuie rezolvată. Din păcate, și această guvernare calcă pe aceeași greblă.

Ei consideră că problema R. Moldova este că noi avem prea multe primării. Dar vă place cum arată Cehia, Slovacia sau Ungaria? Știți câte primării sunt în Cehia la o populație de trei ori mai mare decât a R. Moldova? Șapte mii patru sute și ceva! În Slovacia cam tot așa, numai că numărul populației este de două ori mai mic ca în Cehia. În Franța nici nu mai vorbesc, numai că țara e mai mare și probabil n-ar trebui să comparăm. Da, sunt și altfel de sisteme, cu teritorii mai mari la o primărie – Marea Britanie, dar tot nu putem comoara din punct de vedere al istoriei, culturii etc.

Problema este în altceva – ce fac aceste primării. Dacă noi tăiem în jumătate aceste 898 de primării, ce se întâmplă cu aceste sate? Problema nu e în numărul de populație și primării. Cheltuieli mai mari sunt la nivelul doi, raional, nu întâi. Experiența Cehiei și Slovaciei arată depășirea problemelor prin cooperare, delegare de competențe, cu efecte pozitive din punct de vedere social, economic etc., net superior economiilor care s-ar obține.

CALM enumeră aceste probleme la întâlnirile de la Guvern sau Parlament?

Sigur. Indignarea noastră este că am depus un efort enorm ca toți factorii decizionali, la cel mai înalt nivel, să fie informați despre realitățile din teritoriu, numai că, din păcate, nu am prea fost auziți, mai ales în chestiuni strategice, de principiu.

Atunci când am vorbit despre raioane, nu am fost auziți, dar câte scandaluri au apărut legate de reforma în medicină (trecerea instituțiilor medicale teritoriale din administrarea raioanelor în cea a Ministerului Sănătății – n.r.), de cea a educației, vedeți acum se ce întâmplă la Chișinău, Bălți și în altă parte. Dacă ne ascultau atunci, acceptau propunerilor noastre privind reorganizarea raioanelor, nu apăreau aceste probleme.

Noi am fost duși pe o pistă greșită în tot ce a însemnat reforma administrației publice locale – nu au fost reformate nici raioanele, nici procesul de descentralizare financiară nu a avut loc, nici problema salarizării nu s-a schimbat la nivel local, astfel încât să fie motivare de a lucra, de a aduna mai mult taxe, impozite pentru a dezvolta localitățile... În schimb, avem o strategie pe șapte ani cu care ne lăudăm și care foarte ușor poate fi anulată de un alt guvern.

Domnule Viorel Furdui, vă mulțumim pentru interviu!