VINEREA NEAGRĂ: Ce NU trebuie să faci în această zi

Vinerea Neagră sau Vinerea Mare cum mai este cunoscută, este ziua în care a pătimit și a fost răstignit pe cruce Iisus Hristos, care s-a jertfit pentru iertarea păcatelor omenirii. În plus, este ziua aliturgică în care foarte mulți români țin post negru.

În Vinerea Mare, moartea Mântuitorului deschide un timp al haosului și al întunericului în care oamenii rămân fără protecție divină. Vinerea Marea echivalează cu 12 vineri. În Vinerea Mare nu se ară, nu se seamănă şi nu se sădesc pomi. Nimic din ce se sădește în această zi, nu va rodi.

Femeile nu au voie să coacă, să coasă, să ţeasă, să spele rufe sau să toarcă. Există credinţa că dacă cineva se încumetă a coace în această zi face mare păcat, iar coptura nu este mâncată nici măcar de peşti. Despre oamenii care nu lucrau în Vinerea Mare se credea că nu vor avea dureri de cap şi vor avea noroc până la sărbătoarea următoare. În comunităţile tradiţionale, se considera că Vinerea Mare, odată cu moartea Mântuitorului, deschide un timp al haosului şi întunericului, oamenii rămânând fără protecţie divină.

Cine face rău în Vinerea Mare, se spune că-l va primi înzecit înapoi. În unele zone ale ţării se afumă cu tămâie pomii şi casele pentru a le feri de animale sălbatice, de trăsnete, boli şi dăunători. Există tradiţia că dacă plouă va fi un an îmbelşugat, iar dacă nu, va fi mare sărăcie tot anul. Tot în această zi nu se mănâncă urzici, existând credinţa că Iisus a fost bătut cu un mănunchi de urzici, şi să nu se pune în mâncare oțet, pentru că pe cruce Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele Mântuitorului au fost udate cu oţet, notează crestinortodox.ro.

Un obicei este să te tunzi în Vinerea Mare, pentru ca părul să crească mai repede și firul să fie mai gros. În plus, obiceiul te scapă de dureri. Tradiția mai spune că fetele nemăritate trebuie să se spele pe față cu apă proaspătă în care au ținut un ou vopsit cu un bănuț de argint. Vor deveni mai atrăgătoare și bănuțul le aduce mai mult noroc.

În Vinerea Mare, preoții fac slujba de scoatere a Sfântului Epitaf din altar, pe care-l așază pe o masă în mijlocul bisericii. Această etapă arată credincioșilor coborârea de pe Cruce a lui Iisus Hristos și pregătirea trupului Său pentru înmormântare.

Oamenii care merg la biserică trec de trei ori pe sub Sfântul Aer. Se spune că cei care îndeplinesc această etapă nu se vor mai confrunta cu durere de cap și de spate.

Seara, în biserici creștinii cântă Prohodul, după care se înconjoară biserica cu Sfântul Epitaf, care simbolizează trupul Mântuitorului Iisus Hristos. Apoi, Sfântul Epitaf este aşazat pe Sfânta Masă din altar, unde rămâne până la Înălţare, care are loc peste 40 de zile. Punerea pe Sfânta Masă reprezintă punerea Domnului în mormânt.

La sfârșit, preoții împart oamenilor care au participat la slujbă florile care au fost aduse și puse pe Sântul Epitaf, acestea fiind sfințite. De asemenea, se aprind lumănâri la morminte, pentru ca cei care nu mai sunt alături de noi să aibă lumină și să știe că este sărbătoare.