VIDEO // Fost premier al R. Moldova: „Unica rezolvare pentru Republica Moldova este revenirea la România”

Măcinată de lupte feroce pentru putere, Moldova, ţinut românesc abandonat, trebuie să se întoarcă la ţara mamă. Deşi viciile sunt şi la Chişinău şi la Bucureşti ca pe vremurile când politicienii români au trădat interesul Unirii, timpurile şi conjuctura s-au schimba,t iar acum Unirea depinde de noi, a explicat fostul premier moldovean Mircea Druc.

Aflat la Bucureşti în timp ce la Chişinău se duc „lupte feroce” pentru putere, fostul premier al Republicii Moldova, Mircea Druc a opinat că unica rezolvare a problemei Basarabiei este revenirea la România, iar elitele politice şi intelectuale de la Bucureşti trebuie să pună umărul în această direcţie, spre deosebire de predecesorii lor din anii 90.

„Unica rezolvare pentru cele şase judeţe abandonate printr-o împrejurare istorică - numite impropriu Republica Moldova, eu le numesc teritorii româneşti înstrăinate - este revenirea la România. Asta o înţeleg foarte mulţi, numărul unioniştilor creşte”, a declarat fostul premier moldovean, prezent la lansarea cărţii „Martor şi participant la câteva dintre Lucrările Politice ale lui Corneliu Coposu”, de Liviu Petrina.

„Noi am pornit-o înaintea Bucureştiul, în 1990, eram oarecum pregătiţi, în 1991 noi, riscându-ne viaţa, cu cele trei ţări baltice, două caucaziene, am respins referendumul organizat de Kremlin, de Gorbaciov şi nu am votat pentru păstrarea Uniunii Sovietice”, a rememorat Druc momentele când apele se desfăceau pentru Moldova, ducând-o pe un nou făgaş, scrie epochtimes-romania.com.

Potrivit lui Druc, în timp ce basarabenii puneau umărul la prăbuşirea Uniunii Sovietice, pe de altă parte, în martie 1991, ministrul de externe al Românei, Adrian Năstase, semna la Moscova, Tratatul de prietenie cu URSS.

„L-am întrebat pe Adrian Năstase: De ce aţi făcut chestia asta?

- Domnule prim-ministru, Uniunea Sovietică e o realitate!

- Da, domnule Năstase, o realitate care trebuie să moară. Adică noi opunem rezistenţă şi dvs semnaţi cu Gorbaciov, e o gură de oxigen pentru Moscova”, a rememorat Druc dialogul purtat cu Adrian Năstase la Cricova, în anul 1991.

„M-au sunat din Estonia şi mi-au zis: Mircea, ce e cu românaşii tăi, e un cuţit în spate. Noi aici rezistăm şi ei semnează Tratatul cu Uniunea Sovietică”, a mai relatat Druc modul cum a fost percepută, peste hotare, atitudinea politicienilor bucureşteni la momentul respectiv.

Potrivit fostului premier moldovean, o altă mare trădare a avut loc anul 1997: „Asta a fost marea trădarea naţională, aici a fost lovitura, atunci eu am pierdut orice iluzie, în 1997, căci nu mai era ce a fost şi nu te obliga nimeni să te grăbeşti fără să obţii nimic!”, a rememorat Druc momentul ratificării Tratatului cu Ucraina.

Căci, în viziunea lui Druc, dacă momentul 1991 a putut fi înţeles întrucât afinităţile lui Iliescu pentru Moscova nu erau pentru nimeni un secret, momentul 1997, când la cârma ţării era Emil Constantinescu, iar ţara nu era supusă la presiuni majore, rămâne cel mai nefast an pentru cei ce-şi doreau să vadă trupul ţării reîntregit.

Reamintim că în 1997, prin semnarea Tratatului cu Ucraina, pentru prima dată de la constituirea României Mari, un guvern român a cedat părţi ale teritoriului naţional fără a fi ameninţat cu agresiunea ca în 1940 sau fără a se găsi sub presiunea ocupantului străin ca în 1944 şi 1947. Deşi opinia publică românească nu a perceput dimensiunea dramatică a evenimentului, potrivit academicianului Florin Constantiniu, semnarea Tratatului are valoarea unui act de trădare naţională. La data ratificării de către Senat a Tratatului preşedintele Senatului era Petre Român, ministrul de Externe – Adrian Severin, preşedinte al României – Emil Constantinescu.

Revenind în prezent, Druc a atras atenţia că, la ora actuală, la Chişinău au loc evenimente cruciale, evenimente cărora Moldova le va supravieţui, căci „vremurile nu mai sunt aceleaşi”.

„Este o luptă feroce pentru putere, ieşită din comun şi spirala istoriei a revenit în ajunul destrămării Uniunii Sovietice. Situaţia de la Chişinău, în plan politic, seamănă cu ce era înainte de prăbuşirea imperiului ideocratic sovietic. Credeam că este ultimul, dar nu este... lupta cu imperiile continuă. În plan socio, în plan intern, situaţia seamănă cu cea din 2004 de la Bucureşti, o percep ca cea care era în 2004 la Bucureşti. Cu ce se va termina această luptă? La Chişinău se poate întâmpla ceea ce s-a întâmplat la Kiev, ieri, aseară a fost o încercare de mică mineriadă, dar s-a stins, nu a luat amploare”, a relatat joia trecută Druc.

Potrivit acestuia, Moldova va supravieţui însă, căci nici România, nici Republica Moldova „nu mai sunt în nici-o privinţă ceea ce erau în 89, 90, 91”.

„Este o altă etapă, o altă lume şi nu mai există scuze pentru a nu se merge în direcţia Unirii pe care din ce în ce mai mulţi basarabeni o doresc”, a susţinut Druc.

„Este o altă lume, altă clasă politică, viciile sunt aceleaşi dar situaţia şi conjunctura sunt diferite şi acum nu mai putem face iarăşi trimitere la Ucraina, Rusia, totul depinde de noi, de deciziile pe care le vor lua elitele intelectuale şi politice de la Chişinău”, a adăugat Druc.

Potrivit fostului premier moldovean, deşi nici Ucraina nici Rusia nu vor Unirea Basarabiei cu ţara mamă, acest deziderat este realizabil şi lucrurile depind acum de ce îşi doresc politicienii de la Chişinău la Bucureşti.

„Dumneavoastră rezolvaţi problemele în continuare aici la Bucureşti, noi răspundem de ce se întmplă la Cernăuţi, la Chişinău, Comrat şi Tiraspol, dumneavostră fiţi atenţi de ceea ce se întîmplă la Bucureşti, la Mircurea Ciuc, la Timişoara şi în tot spaţiul românesc! Vă asigur, basarabenii nu au murit în Gulag, au di tăti, planeta Moldova, vor supravieţui şi să avem grijă de România!”, a concluzionat Druc.