Vi s-a întâmplat uneori să aveţi poftă de ceva dulce sau de ceva sărat, de fructe sau de carne? Ce semnale transmite, de fapt, organismul

În realitate, fiecare poftă în parte este un mesaj transmis de către organismul nostru, pentru că fiecare poftă corespunde unei carenţe de microelemente sau acizi graşi.

Creierul ne indică întotdeauna lipsa anumitor nutrienţi necesari organismului, deoarece ei participă la diferite şi numeroase procese care au loc în organismul uman. Dacă unul din microelemente lipseşte sau se află într-o doză foarte mică, atunci se instalează starea de foame. Până în momentul în care îi oferim organismului toţi nutrienţii necesari, poftele nu sunt niciodată satisfăcute şi vom avea tendinţa de a mânca tot mai mult. Folosind o sursă rapidă de energie, lucrurile se vor înrăutăţi, deoarece atunci când energia va scădea, vom avea tendinţa de a consuma o băutură dulce, torturi, fast-food-uri pentru a putea creşte nivelul glucozei din sânge.

Centrul de Sănătate Publică al mun. Chișinău prezintă câteva dintre cele mai des întâlnite pofte şi nevoi reale, pe care organismul le transmite prin:

Pofta de carbohidraţi (paste făinoase, cartofi ș.a ) – reprezintă un semn al lipsei triptofanului, un aminoacid necesar bunei funcţionări a creierului, pe baza căruia este sintetizat neurotransmiţătorul numit serotonina. Deficitul de triptofan duce la starea de anxietate, tulburări de somn. Alimente bogate de triptofan: carnea de curcan, laptele, ouăle, brânza de vaci, bananele, nucile.

Poftă de snack-uri şi băuturi carbogazoase (fast-food) – arată un deficit de calciu, care poate fi găsit în: lactate, migdale, frunze de salată, seminţe de susan, chia, algele marine.

Pofta de sărat indică o carenţă de sodiu în organism. În mod natural, sodiul se găseşte aproape în toate legumele, lactatele şi în ouă, însă în cantităţi reduse. Este prezent în produsele din comerţ, care conţin conservanţi (nitrit de sodiu, benzoat de sodiu etc.) şi aditivi (glutamat monosodic). Aportul alimentar al acestor tipuri de sodiu este uneori mai mare decât cel al sării de bucătărie. Din acest motiv, se recomandă de a reduce consumul de produse gata preparate din comerţ, precum şi a cantităţii de sare folosită la gătit (ideal ar fi de utilizat sare de mare iodată). Consumul regulat de legume fierte în abur poate reduce acest dezechilibru, eliminând pofta de sare. De asemenea, consumul de lapte proaspăt poate reduce semnificativ această poftă. Atenţie însă, pofta de sărat poate indica şi o anxietate – în acest caz, se recomandă creşterea aportului de vitamina C (din citrice, legume, cătină), potasiu (smochine şi stafide) şi, nu în ultimul rând, de magneziu (spanac sau orice altă legumă cu frunze închise la culoare). Magneziul este un ”sedativ” natural.

Pofta de ciocolată este cu siguranţă un indiciu asupra faptului că organismul are nevoie de vitamina B şi/ sau de magneziu. Includerea în meniul zilnic a suplimentelor minerale ar putea pune capăt acestor pofte. Pe de altă parte, poate fi şi un semn al stresului. O soluţie potrivită ar fi o plimbare de o jumătate de oră sau un alt tip de mişcare moderată, care va creşte nivelul serotoninei şi va diminua pofta de dulce. Magneziul se gaseşte în: nuci, alge marine, frunze verzi, cacao pudră, muştar, iar vitamina B – în ficat, cartofi, porumb, nuci, ouă.

Pofta de legume şi fructe ar putea însemna că organismul nostru duce lipsă de enzime, cauzată de un consum prea mare de mâncăruri preparate termic, deoarece enzimele sunt distruse în urma expunerii la temperaturi ridicate. Ştim cu toţii că, prin fierbere, se distrug vitaminele din fructe şi legume. Alte cauze ar mai putea fi abuzul de carne (proteine, grăsimi) şi dulciuri, pentru descompunerea cărora este nevoie de enzimele din fructe şi legume crude. Şi consumul de alcool şi/ sau cafea poate cauza apariţia acestor pofte.

Pofta de lactate poate transmite mai multe mesaje din partea organismului, printre care şi unele semnale de alarmă cu privire la apariţia unor boli periculoase: osteoporoză, insuficienţă tiroidiană, insuficienţă renală, ciroză hepatică etc. De asemenea, pofta de lactate ar putea indica şi un deficit de triptofan şi lizină. Lipsa acestor aminoacizi declanşează afecţiuni ale glandei pineale, care se manifestă prin insomnii, anxietate şi stres.

Însă, de cele mai multe ori, pofta de lapte ne trasmite că avem o carenţă de calciu şi fosfor. Calciul şi fosforul fac parte din structura oaselor şi a dinţilor, iar echilibrul calciu/ fosfor din lapte favorizează absorbţia primului element. Zincul şi seleniul sunt minerale ce se conţin în lapte şi ajută în lupta contra radicalilor liberi şi a îmbătrânirii premature a celulelor, întăresc sistemul imunitar al organismului şi previn apariţia aterosclerozei.

Pofta de dulce indică insuficienţa de crom (care regleaza nivelul de glucoză în sânge), dar şi de magneziu. Alimente bogate în crom sunt: salata romană, banane, broccoli, mere, ton, somon, ficat de vită, frunze verzi, drojdii de bere.