INTERVIU // Vasile Bumacov despre Acordul de Liber Schimb cu UE: „Fermierii vor reuși, dacă vor fi uniți”

Soluții // „Este necesar un fond consistent de garantare a creditelor pentru tinerii agricultori. Ne dorim ca acest fond să fie de cel puțin 30 de milioane de euro”

Semnarea Acordurilor de Asociere și de Liber Schimb cu UE este privită ca o oportunitate de unii fermieri, dar și ca o provocare de alții. Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, explică cum se va schimba viața agricultorilor moldoveni după semnarea acestor documente, dar și cum pot fi depășite obstacolele care ar putea apărea.

Dle ministru, care vor fi consecințele semnării Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană pentru agricultorii moldoveni?

Știu că există această sperietoare creată special pentru agricultori despre ce îi așteaptă după semnarea acestui Acord. Totuși, când mergi la dentist, știi că o să te doară, însă ești conștient de faptul că este spre binele tău. Exact așa și în acest caz. Pentru cineva va fi puțin dureros, va trebui să fie mai competitiv, însă concurența este baza unei economii sănătoase de piață.

Dacă ne referim la alte piețe, sigur că ne-ar plăcea foarte mult să fim prezenți și pe cea ucraineană, rusă sau belarusă. Dar vedem ce se întâmplă pe piața rusă. Ce folos că vinificatorii s-au bucurat că au fost prezenți pe această piață câțiva ani și până la urmă practic au fost ruinați prin ultima decizie. Este mai bine ca treptat, încet, să accezi pe o piață stabilă, cu reguli clare de joc.

Noi trebuie să vorbim, înainte de toate, de beneficii, iar acestea sunt majore pentru agricultura noastră. Este vorba de susținere financiară din partea UE, fără de care nu putem supraviețui. Un alt beneficiu este transferul de tehnologie. Tot ce ține de tehnologie vine din Vest, din SUA sau Japonia, nu din Est. Poți să ai miliarde, dar, dacă nu dispui de tehnologii corecte, te trezești în faliment. UE are o piață de 500 de milioane de consumatori. Ni se oferă această șansă. Cel mai important factor pentru producătorul agricol este lupta împotriva corupției. Nimeni nu ne propune în Est să contracarăm acest fenomen. Agricultorul este cel mai afectat de corupție. Soluția este ca să investim și să ne modernizăm pentru a fi mai competitivi.

Care vor fi cele mai vulnerabile ramuri ale agriculturii în fața acestor schimbări și cum pot fi ele protejate?

A fost foarte dificil să negociem, însă am obținut, în final, această perioadă de tranziție pentru mărfurile procesate. Va fi foarte greu să ținem piept concurenței Poloniei în ceea ce ține de producția de mere. Fermierii polonezi sunt foarte competitivi, bine organizați în grupuri și au o infrastructură modernă. Producătorii noștri sunt răzlețiți și le va fi greu și la capitolul ambalare și sortare. Noi subvenționăm acum masiv tot ce ține de aceasta, pentru ca produsele moldovenești să aibă acel aspect care este cerut de rețelele de supermarketuri europene.

Ce reprezintă programul „ENPARD” și cum vor putea fi accesate resursele financiare de către fermieri?

Este un program prin care UE oferă suport țărilor Parteneriatului Estic pentru a spori competitivitatea agricolă. Noi ne-am dori foarte mult ca programul să fie implementat, pentru ca fermierii noștri să nu obțină bani doar după ce au investit. Sperăm ca fermierii să poată obține plăți nerambursabile în baza planului de afaceri, o parte la etapa de investiții și o parte - după. Trebuie încă să vedem care vor fi condițiile. Poate fi vorba despre fonduri nerambursabile semnificative, însă dacă vor fi impuse condiții prea drastice, va fi complicat pentru fermieri să obțină acești bani.

Care va fi impactul obținerii acestei finanțări asupra fondului de subvenționare?

Noi am beneficiat anul trecut de 46 de milioane de lei din surse europene, suplimentar la fondul de subvenționare. Sperăm ca și în acest an să obținem bani pentru a suplini acest fond, datorită faptului că sunt înregistrate progrese. Tot mai mulți producători dezvoltă afaceri, iar rezultatele demonstrează că agricultura evoluează în direcția corectă. În cazul lansării programului „ENPARD”, începând cu anul viitor, vor fi alocate 17 milioane de euro anual sau circa 300 de milioane de lei, ceea ce ar însemna un suport semnificativ.

Semnarea Strategiei de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural este o condiție a UE pentru a oferi aceste fonduri. Data-limită pentru semnarea documentului a fost 20 martie, dar a fost contrasemnată de ceilalți miniștri pe 13 mai. Există riscul ca fermierii să rateze aceste fonduri din cauza tergiversării intrării în vigoare a Strategiei?

Nu există acest risc. În numele Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare vreau să le mulțumim fermierilor, pentru că ne-au oferit suportul în această luptă necinstită care a fost. Noi am elaborat această Strategie, dar s-a tărăgănat un an de zile adoptarea și a fost nevoie să se implice comisari europeni, reprezentanți ai UE la Chișinău. A fost un fel de caz pe care îl poți întâlni doar în statele complet nedezvoltate și rupte de civilizație. Vedeți, R. Moldova vrea să fie diferită de Europa! Există o practică europeană și noi, dacă dorim să ne integrăm în această comunitate, trebuie să urmăm acest model. Nu! R. Moldova are o sută de argumente că este atât de diferită de UE. Pe de o parte, noi vrem să fim ajutați, iar pe de altă parte, ne uităm în partea opusă. Iată acest tupeu deranjează reprezentanții UE care vin să ne ofere suportul.

Anul trecut, producătorii de cereale și oleaginoase au semnalat prezența monopolului pe piață, care, în opinia lor, a dus la prăbușirea prețurilor la aceste produse. Care este riscul ca în acest an agricultorii să se confrunte cu aceeași problemă?

Statul este obligat să aibă un mecanism care să nu permită acest lucru și îmi pare foarte rău că nu a funcționat. Eu am solicitat asociațiilor de producători să se mobilizeze, pentru a nu fi hărțuiți în cazul în care instituțiile statului nu sunt capabile să se opună acestor monopoluri. Cum funcționa anul trecut schema de monopol? Foarte interesant. De exemplu, prețul la grâu era de 2,2 lei, iar ei veneau și îl procurau cu 1,9 lei sau cu 2 lei. Tot ei îl sfătuiau pe agricultor să spună altor producători că a vândut kilogramul de grâu cu 1,8 lei, pentru ca să poată influența piața. Producătorii credeau că acesta este prețul de piață și vindeau grâul cu 1,8 lei. Au folosit tehnologii murdare ca să-i păcălească pe agricultori și au profitat de faptul că ei nu sunt informați sau nu au prea multe cunoștințe. De aceea, agricultorii trebuie să se asocieze, pentru a nu permite să fie induși în eroare.

Nivelul slab al accesului la tehnică și echipament agricol din cauza lipsei resurselor financiare este cel mai mare obstacol invocat de fermieri în calea modernizării agriculturii. Cum vă gândiți să abordați această problemă?

Eu vă asigur că R. Moldova este cea mai mecanizată, comparativ cu fostele republici sovietice. Programul japonez „2KR” a adus mai mult de șase mii de tractoare și combine moderne agricultorilor. Sigur că nu este suficient. Noi am reușit să înnoim tehnica agricolă veche în proporție de 40%, luând în considerare faptul că zeci de ani nu a fost făcut practic nimic în acest sens. Mai există programele „IFAD”, „Filiera Vinului”, cel al Băncii Mondiale. Lansăm acum două programe noi: „Grădina de fructe a Europei” în valoare de 100 de milioane de lei și Polonia oferă aceeași sumă pentru dezvoltarea legumiculturii și a sectorului animalier. Fermierii știu de ce au nevoie, însă problema e că nu au acces la bani „ieftini”. Un tânăr agricultor care merge la bancă pentru a lua un credit trebuie să lese gaj în valoare de trei ori mai mare decât cea a împrumutului. Premierul examinează acum posibilitatea de a crea un fond consistent de garantare a creditelor pentru tinerii agricultori, dar și pentru cei care au suferit de pe urma interdicției de a exporta vin pe piața rusească. Ne dorim ca acest fond să fie de cel puțin 30 de milioane de euro.

Vă mulțumim!