Ales Bialiaţki, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, eliberat din închisoare în urma negocierilor internaționale cu regimul Lukaşenko

Militantul pentru drepturile omului, Ales Bialiaţki, şi-a dedicat zeci de ani vieţii deţinuţilor politici din Belarus. Eforturile sale i-au adus Premiul Nobel pentru Pace, dar au avut un cost personal imens: libertatea sa. În 2022, câştigarea Nobelului l-a transformat pe Bialiaţki într-un simbol mondial al rezistenţei împotriva regimului autoritar al preşedintelui Alexander Lukaşenko. Acest preşedinte, aliat apropiat al lui Vladimir Putin, a suprimat opoziţia din fosta republică sovietică cu 9 milioane de locuitori în cele trei decenii de conducere.

Bialiaţki a fost eliberat sâmbătă, împreună cu alţi 122 de prizonieri, în urma negocierilor cu un emisar american. Acesta a fost un pas important în reangajarea lui Lukaşenko cu Washingtonul pentru a ridica sancţiunile economice.

Bialiaţki, ajuns la 63 de ani, a fost eliberat la doar trei zile după participarea liderului opoziţiei exilată, Sviatlana Tsikhanouskaya, la ceremonia Nobel din acest an. Ea a purtat un portret al lui pentru a sublinia că Bialiaţki era încă închis. A fost arestat în 2021 în timpul unei acţiuni de reprimare a protestelor masive, izbucnite după ce Lukaşenko a fost declarat câştigător al alegerilor prezidenţiale. Opoziţia a susţinut că scrutinul a fost fraudat.

Deşi mulţi disidenţi au părăsit ţara pentru siguranţa lor, Bialiaţki a ales să rămână. Soţia sa, Natallia Pinchuk, a declarat că era conştient de riscuri şi informat despre situaţie. „Au existat sugestii să plece. Colegii săi au fost arestaţi. El a spus că era responsabil din principiu pentru ei şi că nu putea pleca. Cum putea să plece când ei erau închişi?”

Primind premiul în numele soţului său la Oslo în decembrie, Pinchuk a spus că Bialiaţki l-a dedicat cetăţenilor belaruşi care au luptat pentru drepturile lor civile. În aprilie 2023, Bialiaţki a fost condamnat la 10 ani într-o colonie penală pentru acuzaţii care includ finanţarea organizaţiei pentru drepturile omului Viasna. El a negat acuzaţiile, susţinând că sunt politice.

Susţinătorii săi au exprimat îngrijorare privind sănătatea sa în timpul detenţiei în colonia nr. 9 din Horki, lângă graniţa cu Rusia. Potrivit Viasna, i s-a permis ocazional să trimită scrisori, dar nu şi să primească corespondenţă sau medicamente.

Născut pe 25 septembrie 1962, diplomatul Universităţii de Stat din Homiel a început să militeze pentru democraţie şi independenţa Belarusului la începutul anilor '80. A organizat proteste antisovietice înainte de 1991.

În 1996, Bialiaţki a cofondat Viasna, care oferă asistenţă financiară şi juridică prizonierilor politici şi familiilor. Organizaţia a documentat abuzurile şi torturile suferite de prizonieri politici, fapte negate de autorităţi.

Deja între 2011 şi 2014, Bialiaţki a mai ispăşit o pedeapsă pentru evaziune fiscală, acuzaţie pe care a negat-o. A petrecut per total peste şapte ani în închisoare. El este a patra persoană care a primit Premiul Nobel pentru Pace în detenţie, după Carl von Ossietzky, Liu Xiaobo şi Aung San Suu Kyi.