Valeriu Saharneanu // La alegerile prezidențiale din România a învins, în primul tur, candidatul „de după colț”

Numărarea voturilor scrutinului prezidențial din România continuă în dimineața zilei de luni, și cu cât rezultatele acestuia devin mai complete, cu atât mai mult crește nepotrivirea portretului lor real cu tabloul general al așteptărilor și calculelor dinaintea alegerilor. La ora scrierii acestor rânduri, atmosfera de suspans a nopții de bilanț este încă prezentă, deoarece diferența de voturi dintre candidatul numărul doi și numărul trei este de doar câteva sute. Cine s-ar fi gândit că disputa pentru acest loc de trecere în alt tur al alegerilor se va ține între candidatul PSD și candidatul USR?

Reprezentantul celui mai mare partid din România, tot el prim-ministru al României, Marcel Ciolacu, era considerat trecut în turul doi în toate variantele posibile și imposibile. Și iată că imposibilul s-a produs! După o noapte plină de incertitudine în configurația plutonului de sus al prezidențiabililor, între ora 9 și 10 dimineața, candidatul USR, Elena Lasconi, l-a întrecut pe Marcel Ciolacu mai întâi cu câteva zeci, apoi cu câteva sute și diferența va mai crește, voturile venind din diaspora americană, favorabilă ei.

Dacă situația se va confirma, va fi pentru prima dată în istoria postdecembristă a României când un candidat PSD nu va mai participa la runda finală a alegerilor pentru funcția de președinte al statului: un mare fiasco al acestui partid și o zguduire din temelie a construcției lui.

Surpriza cea mai mare a scrutinului este, însă, răzbaterea fulminantă/ șocantă pe prima poziție a lui Călin Georgescu, un candidat independent, neluat în seamă în calcule și sondaje. Toți se întreabă cum de a fost posibil ca un candidat care, cu doar zece zile în urmă, nu trecea în sondaje decât cu 4%, a ajuns să câștige finala primului tur (aproape 23%), la distanță relativ mare de urmăritorii lui (19%). Spre deosebire de concurenții despre care mass-media a scris tot ce a putut afla referitor la preocupările lor de serviciu ori private, despre Călin Georgescu nu s-a scris prea multe, presa încercând să afle cine este și care i-a fost mesajul în campanie abia în noaptea de după alegeri.

Abia azi-dimineață s-a aflat că Georgescu este un candidat fără staff de campanie, fără sediu, dar foarte prezent, în special în ultimele zece zile, pe rețelele de socializare, în special pe TikTok. Într-un compendiu generalizat al presei, aflăm că Georgescu are o istorie de declarații prin care elogiază liderii mișcării legionare din România.

Călin Georgescu ar fi stârnit reacții puternice și prin pozițiile sale față de geopolitica internațională și istoria României. Una dintre cele mai controversate teme a fost relația sa cu Rusia, în contextul conflictului din Ucraina. Georgescu a susținut că situația din Ucraina ar fi fost manipulată de interesele industriei militare din Statele Unite, iar NATO și Uniunea Europeană nu ar reprezenta în mod corespunzător interesele României.

Într-o intervenție de astă-noapte, făcută pentru presă din fața porții propriei vile, situată într-o suburbie a Bucureștiului, Călin Georgescu a declarat că, votându-l pe el, poporul român ar fi votat pentru pace, cu aluzie la faptul că România ar fi pe cale de război, ajutând, alături de întreaga lume civilizată, Ucraina în războiul ei de apărare împotriva invaziei rusești. Este o narațiune auzită de noi, cei din Republica Moldova, la foarte mare intensitate în recenta campanie pentru Referendumul Constituțional și alegerile prezidențiale, de la agenții Kremlinului: Dodon, Stoianoglo, Voronin și toată partida prorusească.

Partidele acestor agenți proruși, susținute subliminal și direct de Biserica Ortodoxă Rusă activă în regiune, au lucrat să inoculeze în oameni frica lor firească față de ororile războiului. Prin contorsiune de sens și termeni, partida prorusă și propaganda rusească au încercat să convingă populația că autoritățile Republicii Moldova sunt părtașe la război, deoarece, ajutând Ucraina să reziste, ele ar anula o capitulare a acesteia, ceea ce, în viziunea agresorilor ruși, ar însemna încetarea ostilităților și instaurarea păcii. Manipularea a reușit în mare parte, dar nu într-atât încât Rusia să aibă și un câștig de cauză generalizat.

În acest detaliu putem găsi și explicația nepopularității discursului lui Georgescu la alegătorii români din Republica Moldova, unde acesta se situează în coada clasamentului competițional electoral, cu doar câteva procente de voturi.

Cu siguranță, esența mesajelor partidei proruse, din care Călin Georgescu — candidatul apărut „de după colț” pe vârful de lance rusească a tehnologiilor TikTok — are foarte multe semne că ar face parte, va fi analizată minuțios în cele zece zile care despart alegătorul român de turul doi al alegerilor, unde el se va confrunta, cel mai probabil, cu Elena Lasconi.

Presa română, și nu numai, va trebui să pornească, începând chiar de azi, o campanie fără precedent de „vaccinare” informațională a populației de acasă, dar și a celei din diaspora europeană, unde fractura de mentalitate pe filonul românesc este la fel de gravă. În regim de alertă ar trebui să intre și Uniunea Europeană. Dacă, la clopoțelul care a sunat alarma în octombrie-noiembrie în cazul atacului rusesc informațional-tehnologic împotriva Republicii Moldova, aceasta a reacționat cu rezerva unui subiect din afara spațiului comunitar, la dangătul de clopot pornit ieri din România ar fi extrem de util să reacționeze cu toată responsabilitatea.

Deoarece exemplul șocant al României dovedește că Rusia are un program real de suprimare din interior a Uniunii Europene. Este un război hibrid extins, în desfășurarea căruia statele membre trebuie să se aștepte ca, în orice cursă pentru putere pe care o vor anunța, Rusia să aibă în vedere activarea și lansarea „de după colț” a propriului candidat.