Ursula von der Leyen va propune un Consiliu European de Securitate și un nou protocol de securitate al UE

Ursula von der Leyen va propune o schimbare radicală a arhitecturii de securitate a Europei şi a alianţei occidentale NATO atunci când va lua cuvântul, miercuri, în Parlamentul European, pentru a prezenta discursul privind Starea Uniunii. Liderii din Uniunea Europeană, dar şi cei din Ucraina, Marea Britanie, Norvegia, Canada şi alte ţări, ar urma să se reunească într-un format nou, menit să coordoneze răspunsurile la ameninţările de securitate tot mai numeroase. Această idee va fi prezentată în proiectul discursului său anual despre Starea Uniunii Europene.

„Acest lucru este şi mai urgent acum, având în vedere natura şi amploarea riscurilor. De aceea, vom prezenta ideile noastre pentru a transforma Consiliul European de Securitate într-o realitate”, se arată în proiectul discursului.

Uniunea Europeană ar trebui, de asemenea, să creeze un nou „Protocol de securitate”, inspirat de articolul 4 din Tratatul NATO. Un astfel de mecanism ar permite unui stat membru al UE să îl activeze pentru a convoca toate celelalte state membre. Articolul 4 din statutul NATO le oferă deja membrilor alianţei posibilitatea de a solicita consultări atunci când consideră că securitatea sau integritatea lor teritorială este ameninţată.

„Ne consolidăm colaborarea cu NATO. Însă doctrina noastră, instituţiile noastre şi procesul nostru decizional nu au ţinut pasul cu noua realitate”, va afirma presedinta Comisiei Europene, potrivit proiectului de discurs.

Ideea creării unui Consiliu European de Securitate a fost propusă anterior ca o iniţiativă franco-germană. Aceasta a căpătat însă un nou avânt după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Comisarul pentru apărare, Andrius Kubilius, a solicitat în repetate rânduri înfiinţarea unui asemenea organism.

Consiliul ar putea deveni un potenţial rival al NATO. Deocamdată, nu este clar dacă Mark Rutte, secretarul general al NATO, sau Donald Trump, preşedintele SUA, ar saluta apariţia unui astfel de format. Planul lui von der Leyen reprezintă o schimbare majoră faţă de discursul său anterior din 2025.

CONSOLIDAREA „ALIANŢEI PENTRU VIITOR” CU CANADA

În prezenţa lui Mark Carney, prim-ministrul canadian, Ursula von der Leyen va prezenta Canada drept un partener-cheie pentru Europa. Ea va propune crearea unei „Alianţe pentru viitor”, menită să aprofundeze cooperarea dintre cele două părţi şi să consolideze legăturile politice şi strategice.

Noua relaţie este prezentată ca fiind orice altceva în afară de o aderare deplină la Uniunea Europeană. Comisia consideră că o asemenea aderare este imposibilă din punct de vedere juridic, din cauza poziţiei geografice a ţării nord-americane.

„Vrem să ducem relaţia cu Canada la cel mai înalt nivel posibil”, va afirma preşedinta CE, conform proiectului.

De asemenea, Ursula von der Leyen se va concentra pe întărirea legăturilor cu ţări „cu viziuni similare”, precum Canada şi Marea Britanie. Cooperarea va viza în special securitatea şi siguranţa în domeniul inteligenţei artificiale, un sector considerat tot mai important pentru viitorul Europei.

STABILIREA PRIORITĂŢILOR

Discursul preşedintei Comisiei Europene se va concentra pe trei direcţii-cheie: clima, inteligenţa artificială şi competitivitatea industrială. Aceste domenii vor fi prezentate ca priorităţi pentru acţiunea europeană în perioada următoare.

De asemenea, este de aşteptat ca Ursula von der Leyen să invite giganţii din domeniul tehnologiei la o discuţie privind ritmul de dezvoltare a inteligenţei artificiale. Reuniunea ar urma să abordeze atât oportunităţile oferite de această tehnologie, cât şi riscurile asociate extinderii sale rapide.

Discursul va anunţa, totodată, în mod oficial că Uniunea Europeană va prezenta joi „Kids Act”. Actul va limita accesul copiilor cu vârsta sub 15 ani la anumite servicii online.

„Sunt conştientă că mulţi percep puterea marilor companii din domeniul tehnologiei ca fiind copleşitoare”, ar urma să declare von der Leyen, adăugând că „Europa are puterea de a acţiona. Noi suntem cei care decidem regulile noastre, nu marile companii din domeniul tehnologiei”, va puncta ea.

Preşedinta Comisiei ar urma să anunţe şi un plan la nivelul Uniunii Europene privind valurile de căldură. Măsurile vor fi destinate detectării timpurii a fenomenelor extreme şi unei mai bune planificări în domeniul sănătăţii, astfel încât statele membre să poată reacţiona mai rapid în perioadele cu temperaturi ridicate.

Preşedinta Comisiei va prezenta, de asemenea, o nouă iniţiativă privind migraţia, ca urmare a crizei din Ceuta, Spania. Von der Leyen va propune un „Cadru european de răspuns la situaţii de urgenţă” pentru a ghida reacţia UE în faţa unor situaţii pe care le va defini drept mişcări în masă „orchestrate şi utilizate ca armă”. Cadrul ar urma să ofere statelor membre orientări comune pentru gestionarea unor asemenea crize.