Ursula von der Leyen promite „o Comisie geopolitică”: Care sunt portofoliile-cheie și cine va ocupa cele mai importante poziții în viitoarea Comisie Europeană

Comisia Europeană condusă de Ursula von der Leyen, prima femeie și întâiul german după 52 de ani în această poziție, va fi o ”Comisie geopolitică”, a promis președinta aleasă a executivului european într-o conferință de presă maraton în care a prezentat componența, structura și portofoliile alocate în Comisia pentru mandatul 2019-2024.

Cu un Colegiu alcătuit din 27 de membri, cu excepția Marii Britanii, Comisia Ursulei von der Leyen va avea opt vicepreședinți executivi, între care Frans Timmermans, Margrethe Vestager și Înaltul Reprezentant Josep Borrell, precum și alți cinci vicepreședinți, toți provenind din Europa de est și de sud-est.

„Această echipă va defini calea europeană: vom acționa cu hotărâre împotriva schimbărilor climatice, ne vom consolida parteneriatul cu Statele Unite, ne vom defini relațiile cu o Chină mai autonomă și vom fi un vecin fiabil, de exemplu pentru Africa. Această echipă va trebui să apere valorile și standardele noastre de nivel mondial. (…) Comisia mea va fi o comisie geopolitică dedicată politicilor durabile și doresc ca Uniunea Europeană să fie gardianul multilateralismului, pentru că știm că suntem mai puternici realizând împreună ceea ce nu putem face singuri”, a promis von der Leyen, în conferința de presă în care a portretizat viitoarea Comisie Europeană cu conturul priorităților asumate în luna iulie în fața Parlamentului European.

Von der Leyen, prima femeie aleasă să conducă Comisia Europeană, a propus o listă de comisari desemnați care relevă un echilibru de gen aproape perfect (14 bărbați și 13 femei), o nouă balanță politică între marile forțe pro-europene (PES – 10 comisari, PPE – 9, Renew Europe – 6, Verzi – 1, Conservatori – 1), iar portofoliile alocate pun accentul pe priorități și pe o refacere a echilibrului geografic: trei vicepreședinți executiv cu atribuții sporite, dintre care unul dedicat schimbărilor climatice, un comisar responsabil pentru noua direcție generală pentru industrie de apărare și spațiu și alți cinci vicepreședinți executiv desemnați să se ocupe de valori, democrație, ”modul de viață european” și o Uniune puternică în lume.

„Îmi doresc ca Pactul ecologic european să devină un semn distinctiv al Europei. În centrul acestuia se află angajamentul nostru de a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic. Acest lucru reprezintă, totodată, un imperativ economic pe termen lung: cei care acționează primii și cel mai rapid vor fi cei care profită de oportunitățile create de tranziția ecologică. Vreau ca Europa să fie avangarda. Vreau ca Europa să fie exportatorul de cunoștințe, de tehnologii și de cele mai bune practici”, a spus von der Leyen, referindu-se la portofoliul pe care i l-a alocat lui Frans Timmermans (Olanda, PES), în prezent prim-vicepreședinte al Comisiei Europene pentru buna reglementare și statul de drept.

Președinta aleasă a executivului european s-a ținut de promisiunea asumată în fața liderilor europeni și a Parlamentului European și, asemenea poziției acordate lui Timmermans, i-a oferit lui Margrethe Vestager (Danemarca, Renew Europe) funcția de vicepreședinte executiv responsabil o Europă pregătită pentru era digitală. Mai mult, Vestager își va păstra mandatul actual, cel de comisar pentru concurență, portofoliu în fruntea căruia a devenit un adversar de temut al giganților IT, îndeosebi Google, Amazon, Facebook sau Apple și a fost poreclită de președintele SUA drept ”tax lady”.

„Digitalizarea are un impact uriaș asupra modului în care trăim, muncim și comunicăm. În anumite domenii, Europa trebuie să recupereze un decalaj – cum ar fi în domeniul „business to consumers” – în vreme ce în alte domenii – cum ar fi „business to business” – suntem avangarda. Trebuie să pregătim piața noastră unică pentru era digitală, trebuie să valorificăm la maximum inteligența artificială și tehnologia de lucru cu volumele mari de date, trebuie să îmbunătățim securitatea cibernetică și trebuie să depunem eforturi susținute în favoarea suveranității noastre tehnologice”, a adăugat von der Leyen privind domeniul alocat lui Vestager.

Pentru a întregi echilibrul politic în ramura primilor trei vicepreședinți executivi, Ursula von der Leyen l-a numit într-o poziție similară și pe Valdis Dombrovskis (Letonia, PPE), vicepreședinte responsabil pentru o economie în serviciul cetățenilor și comisar pentru servicii financiare.

„Avem o economie socială de piață unică. Aceasta este sursa prosperității și echității noastre sociale. Acest lucru este cu atât mai important cu cât ne confruntăm cu o dublă tranziție: climatică și digitală. Valdis Dombrovskis va avea rolul de a reuni aspectele sociale și piața în economia noastră”, a spus von der Leyen despre Dombrovskis, a cărui desemnare în această poziție a avut în vedere atât ultimii cinci ani de membru și vicepreședinte în Comisia Juncker, cât și poziția de prim-ministru al Letoniei ocupată anterior.

În ce-i privește pe ceilalți cinci vicepreședinți, criteriile de alocare a acestor portofolii și poziții sunt variate. Josep Borrell (Spania, PES) a fost deja nominalizat de Consiliul European pentru a deveni viitorul Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate și, potrivit regulilor europene, va fi și vicepreședinte al Comisiei Europene responsabil cu sarcina unei ”Europe mai puternice pe plan internațional”.

Trei din ceilalți vicepreședinți provin din Est (Cehia, Croația și Slovacia) și unul din Sud-Est (Grecia), într-o tendință clară de a contrabalansa rezultatele negocierilor din vara acestui an, când toate pozițiile cheie au fost preluate de personalități politice din Occident, și de a reda, prin urmare, și un echilibru geografic.

Ceilalți patru vicepreședinți sunt: Věra Jourová (Cehia, Renew Europe): Valori și transparență; Margaritis Schinas (Grecia, PPE): Protejarea modului nostru de viață european; Maroš Šefčovič (Slovacia, PES): Relații interinstituționale și prospectivă; și Dubravka Šuica (Croația, PPE): Democrație și demografie.

În privința lui Sefcovic, actual vicepreședinte în Comisia Juncker, și a lui Schinas, fost deputat în Parlamentul European, funcționar cu o lungă experiență în Comisia Europeană, pozițiile alocate se bazează pe factori precum experiență și calibru politic.

Numirea Verei Jourová, actualmente comisar european pentru justiție, ca vicepreședinte pentru valori și transparență vine după o perioadă în care s-a speculată că acesteia îi va fi atribuit un portofoliu privind statul de drept, într-o încercare a Ursulei von der Leyen de a se apropia de statele Grupului de la Vișegrad, îndeosebi Ungaria și Polonia, țări împotriva cărora instituțiile UE au activat articolul 7 și care au relații tensionate cu Bruxelles-ul și cu actualul prim-vicepreședinte Frans Timmermans. Pe de altă parte, Jourova va împărți domeniul justiției cu comisarul desemnat din partea Belgiei, Didier Reynders, care va coordona portofliul Justiției, inclusiv dimensiunea statului de drept.

În ce o privește pe Dubravka Šuica, numirea ei într-o funcție de vicepreședinte transmite un semnal politic de echilibru. Însărcinată inclusiv cu coordonarea, din partea Comisiei Europene, a activităților pentru Conferința privind viitorul Europei, Šuica se va alătura unei galerii restrânse a reprezentanților celor mai recent aderate țări care au ocupat poziții cheie în Comisia Europeană.

O serie de alte alocări importante de portofolii îi vizează pe Phil Hogan (Irlanda, PPE), pe Sylvie Goulard (Franța, Renew Europe) pe Didier Reynders (Belgia, Renew Europe) și pe Johannes Hahn (Austria, PPE). Cel dintâi va fi comisar european pentru comerț internaționale, poziție din care va trebui să negocieze acordurile comerciale ale Uniunii Europene, inclusiv un posibil acord cu Marea Britanie după Brexit și un acord transatlantic cu SUA. Goulard, fost ministru al Apărării în Franța, va fi comisar pentru piață internă, însă va avea sub coordonarea sa noua Direcție Generală pentru Industria de apărare și Spațiu, domenii față de care Franța președintelui Emmanuel Macron manifestă un sporit interes, cel mai recent exemplu fiind lansarea unui comandament militar pentru spațiu. Portofoliul Justiției, cu accent pe statul de drept, îi va fi alocat lui Didier Reynders (Belgia, Renew Europe). Cel mai vechi membru al Comisiei Europene, Johannes Hahn, se va afla la al treilea mandat de comisar, poziție din care va coordonare domeniul bugetului și administrației, urmând să preia acest mandat într-un timp în care țările membre și instituțiile UE mai au un an la dispoziție pentru a definitiva viitorul cadru financiar multianual al UE.

Pe de altă parte, două alocări controversate de portofolii le vizează pe cele ale lui Margaritis Schinas și László Trócsányi (Ungaria, PPE). Sub apanajul „modului de viață european”, Schinas va coordona trei domenii diferite – (1) abilități, educație și integrare; (2) migrație; și (3) Uniunea securității.

Referitor la László Trócsányi, fostul ministru al Justiției din guvernul lui Viktor Orban, acesta va fi însărcinat cu portofoliul politicii de vecinătate și al extinderii. Cu o nuanță diferită față de actuala Comisie – unde portofoliul este denumit „politică de vecinătate și negocieri pentru extindere” – Trócsányi va trebui, între altele, să ofere o perspectivă europeană Balcanilor de Vest și să aprofundeze relațiile cu țările din Parteneriatul Estic, inclusiv în direcția respectării statului de drept, un subiect în privința căruia Bruxelles-ul și Budapesta au intrat de multe ori în coliziune.

Din componența și structura viitoarei Comisiii Europene face parte și Rovana Plumb din România, care a primit portofoliul Transporturilor.

Sursa: caleaeuropeana.ro